Slujbă de pomenire pentru Voievodul Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia

După slujba de parastas, în sala complexului muzeal al mănăstirii s-au desfășurat lucrările simpozionului național „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de lăcașuri sfinte”, în cadrul căruia au fost susținute o serie de comunicări științifice care reafirmă responsabilitatea pe care Voievodul Mircea a manifestat-o în apărarea patriei și a credinței strămoșești pentru păstrarea demnității poporului român și a Bisericii.

În prelegerea Mircea cel Bătrân, păstrător al credinței părinților, Înaltpreasfinția Sa a subliniat că „Mircea cel Bătrân trebuie cinstit după cuviință, cu atât mai mult în ziua trecerii sale în Împărăția lui Dumnezeu. Se cuvine de asemenea să fie cinstit pentru că a lucrat pentru bunul mers al vieții bisericești din țara sa și apărat teritoriile românești spre a nu cădea sub stăpânire păgână. În ceea ce privește activitatea desfășurată de Voievodul Mircea cel Bătrân în sprijinul Bisericii, putem spune că a fost unul dintre principalii ctitori de biserici și restauratori de sfinte lăcașuri ai perioadei medievale. (…)

Mănăstirea Cozia, locul unde ne aflăm noi astăzi spre a-l cinsti pe vrednicul domnitor la 599 de ani de la trecerea sa de pe tronul Țării Românești către Împărăția cea cerească este locul pe care și l-a ales pentru odihnă veșnică până la învierea cea de obște, precum și locul potrivit pentru portretul votiv de "mare voievod și domn" pictat în partea dreaptă a naosului. (…)

Dreapta credință și evlavia domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân, nu poate fi pusă la îndoială. Înseși ctitoriile sale sunt semnul unei credințe nestrămutate, ce arată dorința acestuia de a fi pomenit necontenit la Sfânta Liturghie, iar duhovnicul său, Sfântul Nicodim de la Tismana, este, fără doar și poate, un garant cert al vieții pe care domnitorul o ducea. Studiile din ultimii ani asupra personalității domnitorului Mircea cel Bătrân îl așază pe acesta între sfinții domnitori, precum Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Voievod Neagoe Basarab. (…)

Pomenirea voievodului Mircea cel Bătrân, Domnitorul Țării Românești, nu se va şterge din rădăcinile neamului nostru, atâta timp cât nu vom uita să-i cinstim memoria aşa cum i se cuvine unui mare voievod. Domnitorul Mircea cel Bătrân rămâne mereu viu prin ceea ce a lăsat posterităţii şi constituie un îndemn pentru generaţiile de azi şi de mâine în a sluji acest popor și mai ales prin faptul că a garantat prin vitejia sa și a poporului său dezvoltarea unei Europe creștine în care au înflorit arta și cultura, concretizate mai ales în catedrale care pot fi admirate și astăzi”, a precizat Chiriarhul Râmnicului.

În continuarea simpozionului moderat de către Părintele Dr. Ștefan Zară, Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, au fost susținute următoarele prelegeri:

- Prof. Univ. Dr. Dan Zamfirescu, Academia Oamenilor de Știință din România, Mircea cel Mare – domnul Ortodoxiei biruitoare;

-  Arhim. Dr. Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, O danie necunoscută făcută Mănăstirii Cozia de către Voievodul Mircea cel Bătrân;

- Dr. Florin Epure, Hrisovul lui Mircea cel Bătrân din 8 ianuarie1392;

- Ing. Dr. Mihai Sporiș, Mircea cel Mare, cel Bătrân, eroul de la Rovine!;

- Pr. Dr. Laurențiu Rădoi,  Epoca lui Mircea cel Bătrân, moment de seamă în istoria județului Vâlcea.

În partea finală a întâlnirii au fost propuse o serie de proiecte culturale în cadrul cărora va fi prezentată vocația ctitoricească a voievodului Mircea cel Bătrân, precum și aspecte ale vieții duhovnicești și activității culturale desfășurate în perioada domniei sale.