În Sâmbăta lui Lazăr, Înaltpreasfințitul Varsanufie a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba parastasului pentru Arhiepiscopul Gherasim Cristea

În cuvântul împărtășit preoților, monahilor, manahiilor și credincioșilor prezenți, Chiriarhul Râmnicului a precizat că momentul de pomenire îi adună în împreună rugăciune pe toți fiii duhovnicești ai Arhiepiscopiei Râmnicului, fapt pentru care a subliniat Înaltpreasfinția Sa că „am făcut astăzi chemare tuturor celor care l-au îndrăgit și l-au iubit pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Gherasim. Unii au fost hirotoniți de către Înaltpreasfinția Sa, alții au fost așezați în diferite demnități, iar alții, ajutați pur și simplu de cel care a fost Păstor al Râmnicului timp de 30 de ani.

S-au scurs aproape patru ani de când Dumnezeu l-a chemat în împărăția Sa cea cerească. Cu multă acrivie duhovnicească și cu multă râvnă față de Dumnezeu, Părintele Arhiepiscop Gherasim a fost pregătit pentru această întâlnire, aproape toată viața.

S-a născut nu departe de localitatea unde se spune că s-ar fi născut voievodul reîntregirii, Mihai Viteazul și de tânăr a hotărât să-și închine viața lui Dumnezeu. Pentru aceasta a bătut la porțile Mănăstirii Cernica unde, remarcat fiind pentru iscuțimea minții, a fost înscris la cursurile Seminarului Teologic Monahal. Printre colegii generației sale s-au aflat personalități distinse ale Bisericii Ortodoxe Române, dintre care amintim pe vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist, episcopul Eftimie Luca, părintele Petroniu Tănase, fostul stareț al Mănăstirii Prodromu, părintele Grigorie Băbuș, bibliotecarul și custodele Bibliotecii Sfântului Sinod.

La Mănăstirea Cernica s-a așezat sub binecuvântarea Sfântului Ierarh Calinic, căruia i-a putut cunoaște îndeaproape activitatea duhovnicească, culturală și ctitoricească. Putem spune despre Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim că a fost un ierarh iubit de Dumnezeu și de sfinții Lui. Toți cei pe care i-a cinstit, până a ajunge la Râmnic, au fost regăsiți aici. În lavra de la Cernica a  Sfântului Calinic, Episcopul Râmnicului, și-a început călătoria duhovnicească a chipului îngeresc, pentru ca mai apoi să slujească la Mănăstirea Antim, ctitoria unui alt sfânt ierarh al Râmnicului, Sfântul Antim Ivireanul. Rânduit în slujirea de stareț al Mănăstirii Căldărușani, a reînnoit-o pe aceasta din temelii, readucând-o la fumusețea pe care i-o oferise binecredinciosul voievod Matei Basarab.

De la Mănăstirea Căldărușani a fost chemat să slujească în demnitatea de Arhiereu Vicar al Episcopiei Dunării de Jos, revenind alături de profesorul său, episcopul Chesarie Păunescu. Odată cu noua slujire au început și mari provocări.

Din rânduiala lui Dumnezeu, în urma unei ploi torențiale s-au descoperit ruinele unei basilici în care fuseseră așezate sfintele moaște ale sfinților Zotic, Atal, Camasie și Filip. Înaltpreasfinția Sa, cu mult curaj, a dus sfintele moaște la Mănăstirea Cocoș, așezându-le într-o raclă, iar ulterior au început să fie cinstite de către credincioși și nu s-au mai luat de acolo.

Din Dobrogea a fost adus Arhiereu Vicar la Râmnic, spre a sta alături de Preasfințitul Părinte Iosif Gafton. În vremea aceea, episcopia aceasta avea în jurisdicția ei mai multe județe: Vâlcea, Argeș, Olt și Teleorman. Acest spațiu a fost câmpul pe care l-a îndrumat duhovnicește vrednicul nostru arhiepiscop și arhipăstor Gherasim Cristea.

Nu există mănăstire în această eparhie care să nu-l pomenească în rândul ctitorilor. Unele mănăstiri au trebuit reînființate, pentru că fuseseră transformate de către autoritățile comuniste în cămine de bătrâni, în silozuri sau ospicii, cum se întâmplase la mănăstirile Bistrița, Mamu, Bradu ori Sărăcinești. Nici celelalte mănăstiri, apreciate a fi adevărate „perle ale Ortodoxiei românești”, nu se aflau într-o situație foarte bună. Pentru fiecare s-a îngrijit de restaurarea picturii, de consolidare, dar și de reînvierea vieții monahale după ce mai înainte fuseseră pustiite. De aceea, poate fi caracterizat ca fiind un mare ctitor.

Atât de mult a stăruit ca moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu să fie scoase din mormânt și așezate părticele și la Mănăstirea Hurezi, încât visul său s-a împlinit.

În această zi nu facem numai pomenirea lui, nu ne aducem doar aminte de el, ci îi și cerem ajutorul să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru preoți și pentru toți credincioșii”, a transmis Chiriarhul Râmnicului.