Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Pentru Sfântul Antonie, asceza a fost o activitate îndreptată către contemplarea prin Duhul Sfânt a luminii negrăite”
„Pentru dobândirea unei vederi curate, Sfântul Cuvios Antonie a purtat o luptă cu patimile, spre dobândirea curăției inimii, cunoscând că numai „cei curați cu inima vor vedea pe Dumnezeu” (Matei V, 8)”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Mănăstirea Iezer, în ziua prăznuirii ocrotitorului vetrei monahale.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că „între dobândirea Duhului Sfânt, curăția lăuntrică a omului și vederea frumuseții dumnezeiești în toate făpturile există o legătură de nedespărțit.
Sfântul Antonie a primit revărsările de lumină ale Duhului Sfânt, pentru curatele și sfintele sale nevoințe, iar acestea au fost oferite celorlați ca daruri duhovnicești prin rostirea cuvintelor de înțelepciune, prin puterea de a tâlcui dumnezeieştile Scripturi, prin milostenie și postire, dar, mai ales, prin viața sihăstrească. Pentru Sfântul Antonie, asceza a fost o activitate îndreptată către contemplarea prin Duhul Sfânt a luminii negrăite.
A ales viața sihăstrească spre a-și împlini dorul, chemarea spre desăvârșire, căutând să se înalţe mai presus de cugetarea pământească prin stăruința în rugăciune. Și, cu cât înmulțea rugăciunea, cu atât Sfântul Antonie se învăluia mai mult în iubirea lui Dumnezeu.
Și vedem în sfințita sa viață că Dumnezeu i-a împodobit sufletul și trupul de mireasma sfinţeniei, încât ochii au dobândit lacrimi, inima dragostea desăvârșită, mintea înţelepciune, sufletul cu dor de Rai și trupul cu darul neputrezirii după cinstita sa adormire întru Domnul.
Așadar, Sfântul Antonie a mărturisit prin viața sa că „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este”, coborând din unicul Izvor al binelui, care este Sfânta Treime”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
