Persecuțiile împotriva creștinilor sunt în creștere

Potrivit unui studiu realizat de Centrul american de Statistică Pew, peste 75% din populația lumii trăiește în zone cu restricții religioase severe. În peste 60 de țări ale lumii, creștinii suferă persecuții din partea autorităților guvernamentale sau din partea compatrioților lor, doar pentru faptul că sunt creștini și-l mărturisesc pe Iisus Hristos drept Fiul lui Dumnezeu întrupat.

Potrivit unui raport realizat de Fundația creștină internațională Open Doors, în anul 2015 s-au înregistrat cele mai multe persecuții în masă și acte de violență împotriva creștinilor din întreaga lume, din ultimele secole. Fundația a întocmit statistici în toată lumea și a prezentat o listă cu primele 50 de țări în care, într-o formă sau alta, creștinii sunt discriminați, abuzați fizic și psihic, întemnițați și omorâți pentru credința lor.

Coreea de Nord rămâne cel mai periculos loc din lume pentru creștini, fiind neîntrecută de nici o altă țară în ultimii 14 ani. Creștinii coreeni se aseamănă creștinilor din primele secole, care se întâlneau pe ascuns și își tăinuiau credința creștină chiar față de propria familie. Acestei țări îi urmează alte state, cu un nivel ascendent al persecuțiilor împotriva creștinilor, precum: Eritreea, Pakistan, Tajikistan, Afganistan, Azerbaijan și Kuweit. (Vedeți fotografia cu harta lumii și statisticile).

Numai în anul 2015, din motive pur religioase, în lume au fost omorâți peste 7.000 de creștini, în afara celor omorâți în Coreea de Nord, Siria și Irak, unde nu au putut fi realizate încă statistici exacte. Mai mult, în jur de 2.400 de lăcașuri de cult au fost profanate sau distruse, dublu față de anul trecut.

Trei motive de prigonire a creștinilor

În unele țări, creștinii sunt persecutați din pricina guvernelor totalitariste, cum e cazul Coreei de Nord și al altor țări comuniste, unde autoritățile caută să controleze gândirea tuturor cetățenilor, spre un control cât mai total al vieții politice și sociale din țara lor.

În al doilea rând, creștinii sunt supuși persecuțiilor mai ales în țările unde creștinismul este o religie minoritară. Spre exemplu, în Nigeria, peste 98% din populație este de confesiune musulmană, iar persecuțiile împotriva creștinilor vin mai ales din partea populației, decât din partea autorităților guvernamentale. În ultimii 20 de ani, zeci de asociații musulmane au început să combată sistematic comunitățile religioase care nu sunt musulmane din vestul Africii și alte zone ale lumii.

Al treilea motiv este neimplementarea sau nerespectarea Drepturilor Omului la nivel național, cum este cazul Eriteei, unde mulți cetățeni au început să emigreze, în căutarea unui loc mai liniștit de trai. În astfel de zone, religiile minoritate sunt persecutate, iar creștinii sunt lipsiți de drepturile sociale și umane inerente oricărei comunități civilizate.

La 1948, Națiunile Unite au emis Declarația Internațională a Drepturilor Omului, în baza căreia fiecărei persoane umane trebuie să-i fie respectată o serie de drepturi civile, indiferent de etnia, genul, limba, religia sau politica pe care le declară public. La 1966, declarația inițială a fost completată de Convenția Internațională a Drepturilor Civile și Politice, care, în articolul 18, referitor la libertatea religioasă, întărește și asigură libertatea gândirii și a conștiinței, precum și exprimarea liberă a credinței și a religiei alese, atât în particular, cât și în public, interzicându-se orice formă de împiedicare sau persecuție a acestei libertăți.

Două mărturii de trăire creștină

Un creștin din China, care a petrecut 23 de ani în închisoare, a zis creștinilor care au scăpat de persecuție: "Eu am fost aruncat de alții în celulă, dar voi trebuie să vă aruncați pe voi înșivă în câte o celulă. Altfel, nu veți avea timp să-L cunoașteți pe Dumnezeu. Aveți nevoie să vă construiți propria celulă, ca să dobândiți acel lucru pe care pe mine m-a ajutat să-l dobândesc tocmai persecuția, adică simplificarea vieții și cunoașterea lui Dumnezeu".

Un alt creștin, din Egipt, reflectând la modul brutal în care a fost tratat de societate după convertirea la Hristos, a zis: "Când treci prin mari suferințe descoperi un alt Iisus, decât în viața de zi cu zi. Durerea și suferința scot la lumină și te ajută să-ți cunoști cele mai mari slăbiciuni ale propriei persoane. Când am fost cel mai slăbit și întristat, atunci am simțit mai mult decât oricând că Iisus Hristos mă iubește și m-a iubit tot timpul, deși înainte nu vedeam atât de bine acest lucru".

Cu alte cuvinte, numai o încadrare autentică în viața liturgică a Bisericii și rugăciunea îndelungată în chilia propriei inimi îl pot întări duhovnicește pe om, în așa fel încât să facă față oricărei prigoniri pentru Dumnezeu. Adevărata putere se dobândește nu prin mijloace omenești, ci numai prin Hristos Domnul, care a biruit lumea și moartea. Adesea, abia când omul ajunge extrem de slăbit conștientizează acest lucru.

Nădejdea a întărit cetele mucenicilor…

Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi nu fiţi îngrijoraţi, căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de acestea. Căutaţi mai întâi împărăţia Lui și toate acestea se vor adăuga vouă. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia (Luca 12, 29-32).

Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi (Matei 5, 10-12).

Nădejdea a întărit cetele mucenicilor şi spre dragostea Ta i-a întraripat, arătând mai dinainte odihna cea cu adevărat netulburată a celor viitoare… (Catavasie din Slujba înmormântării).

Surse: www.orthodoxero.eu, www.opendoors.org, www.opendoorsusa.org.