Slujire arhierească la hramul Mănăstirii Turnu

Biserica cu hramul Intrarea Maicii Domnului în biserică a fost ridicată pe locul vechii bisericuțe din lemn ctitorite de Sfântul Misail, primul „nacealnic” al sihăstriei organizate în jurul chiliei Sfântului Cuvios Daniil.

În cuvântul de învățătură împărtășit obștii mănăstirii și pelerinilor prezenți la sărbătoarea mănăstirii, Părintele Arhiepiscop a subliniat faptul că „sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în biserică amintește de aducerea Sfintei Fecioare Maria de către părinții ei, Ioachim și Ana, la templul din Ierusalim. Templul din Ierusalim, reconstruit după robia babilonică de către Irod cel Mare, era locul unde măcar o dată în an cei care făceau parte din poporul ales aveau obligația să meargă și să se închine. În acest templu existau două locuri: Sfânta Sfintelor - unde nu intra decât arhiereul o singură dată în an când aducea jertfe pentru popor - și Sfânta.

Maica Domnului a intrat în Sfânta Sfintelor la vârsta de trei ani, fiind adusă de părinții ei la templu și închinată, după făgăduința Sfinților Ioachim și Ana făcută în Pustiul Hozevei, când au promis că pruncul care li se va naște va fi închinat lui Dumnezeu.

Întrucât ei se aflau la o vârstă înaintată, și-au adus copila la templu unde, rudenia lor, arhiereul Zaharia a luat-o și a închinat-o în Sfânta Sfintelor. Era un lucru cu totul neobișnuit intrarea altcuiva în afară de arhiereu în Sfânta Sfintelor, însă acum intra cea urma ea însăși să devină Sfânta Sfintelor. A intrat pe ușa templului cea care avea să se facă ușa prin care Dumnezeu coboară pe pământ. A intrat în Sfânta Sfintelor o fecioară neprihănită, cum neprihănită avea să fie și nașterea ei.

Maica Domnului a rămas la Templul din Ierusalim până la vârsta de cincisprezece ani, iar în toată această perioadă se îngrijea de curățenia din Sfânta Sfintelor, unde se închina și se ruga lui Dumnezeu.

La vârsta de cincisprezece ani, preoții și arhiereii de la templu au căutat un om virtuos pentru a o da în grijă pe această fecioară numită Maria, care se tâlcuiește „împărăteasă”. Modul în care a fost ales Iosif se aseamănă cu modul în care a fost ales Aaron. Așa cum lui Aaron i-a rodit o mlădiță, așa a înflorit și mlădița lui Iosif. Amândoi au fost aleși să slujească lui Dumnezeu și să împlinească rânduiala lui Dumnezeu, pentru că Sfânta Fecioara Maria va fi vestită în casa lui Iosif din Nazaret că va lua în pântece și va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Cu multă smerenie, Sfânta Fecioară se încredințează cuvântului arhanghelului „iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”, iar Iosif, înștiințat în vis de cele ce aveau să se întâmple, a primit cu multă bucurie această rânduială a lui Dumnezeu.

Evanghelia pe care am ascultat-o astăzi se citește la toate praznicele Maicii Domnului, iar la final ne reamintește de fiecare dată că „Fericit este cel care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinește pe el”.

Cuvântul lui Dumnezeu este viață, pentru că Dumnezeu este viață și cuvântul Lui este cel care aduce viață mai întâi în mintea și în inima noastră. Cel care ascultă și împlinește cuvântul lui Dumnezeu, acela se numește mare în împărăția lui Dumnezeu și, de asemenea, locuiește împreună cu Dumnezeu după această viață atât de vremelnică. Cuvântul lui Dumnezeu a potolit stihiile naturii, a înviat morții, a vindecat bolnavii.

Sărbătoarea aceasta a Maicii Domnului ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să intrăm în sfânta biserică, să lăsăm afară toată grija cea lumească și să-L căutăm în permanență pe Dumnezeu. Așa cum Maica Domnului a fost lăsată de părinții ei la templu, așa și noi ne lăsăm inima în casa lui Dumnezeu.

Locul în care Dumnezeu sălășluiește, așa cum se arată la slujba de sfințire, este biserica. Această casă a lui Dumnezeu este pentru noi nu numai o arvună a vieții veșnice, acolo unde îngerii Îl slăvesc împreună cu sfinții, neîncetat pe Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu nu se dobândește într-alt mod decât așa cum ne învață Mântuitorul Iisus Hristos: „Fericiți sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu”, a încheiat Părintele Arhiepiscop.

La sărbătoarea Mănăstirii Turnu au participat stareți și monahi de la mănăstirile de pe Valea Oltului, precum și numeroși pelerini care au dorit să se împărtășească de harul lui Dumnezeu în această veche vatră de sihăstrie.