Transalpina

Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România, cât și din întregul lanț al Munților Carpați, atingând altitudinea maxima de 2145 metri, în Pasul Urdele, din județul Vâlcea. Drumul traversează Munții Parâng, de la nord la sud, fiind paralel cu Valea Oltului și Valea Jiului. Drumul străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba - și leagă între ele localitățile Sebeș, din județul Alba, și Novaci, din județul Gorj.

Țara de dincolo de munți

Se crede că Transalpina a fost construită de armatele romane, în drumul lor spre Sarmisegetusa. Drumul și-a luat numele de la latinescul Tansalpina, care înseamnă Țara de dincolo de munți, cum era numită în vechile texte și hărți latinești Țara Românească. În unele hărți, drumul este numit Coridorul IV strategic roman.

Drumul ar fi fost folosit și de ciobanii din zona Sibiului, pentru a coborâ cu oile în Țara Românească. În lucrarea sa, Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin Giurescu arată că încă din 1731 autoritățile austriece au propus construirea unui drum transcarpatic, pe traseul vechiului drum de transhumanță, care lega Transilvania de Oltenia.

Acest drum a mai fost numit și Drumul Regelui, pentru că regele Carol al II-lea, după ce l-a pavat cu piatră, între 1934-1939, l-a inaugurat, parcurgându-l împreună cu familia regală și cu prim-ministrul Gheorghe Tătărescu. Drumul a fost reabilitat și de nemți, în cel de-al Doilea Război Mondial. Apoi, peste drum s-a așternut uitarea, lucru care a ajutat mult la conservarea sălbăticiei reliefului alpin.

Modernizarea drumului alpin

Întrucât prea puțini turiști puteau ajunge la această altitudine cu mașina personală, drumul pietruit ridicând reale obstacole, s-a hotărât modernizarea drumului. Lucrările de asfaltare a drumului montan Transalpina au început efectiv în anul 2009. Lucrările au încetat în 2013, fiind continuate mai târziu. Până în vara lui 2015, Transalpina era deja asfaltată, cel puțin cu primul strat de asfalt, aproape în întregime.

Segmentul de drum dintre Novaci-Rânca este integral asfaltat și reabilitat. Segmentul cel mai spectaculos al Transalpinei, anume Rânca-Obârșia Lotrului, este asfaltat, dar încă mai sunt de realizat lucrări de stabilizare a unor versanți. În vara lui 2015, între lacul Oașa și lacul Tău mai sunt zone în care nu s-a terminat asfaltarea, zone în care nu s-au finalizat pereții de susținere a drumului și, de asemenea, zone în care nu sunt montați încă parapeții și semnele de circulație.

Cel mai scurt traseu spre Transalpina, din Râmnicu Vâlcea, este pe DN67, spre Târgu-Jiu, până la intersecția unde se cotește la dreapta, pe DN67C, spre localitățile Novaci și Rânca, din județul Gorj, de unde începe urcușul. Dinspre Sibiu, se pornește din localitatea Sebeș, din județul Alba, prin Șugag, spre Mănăstirea Oașa și Obârșia Lotrului.

La 15 august 2015, Transalpina a fost deschisă oficial circulației rutiere, în regim de șantier. Drumul a fost închis la 1 noiembrie 2015. Transalpina nu are un program fix de deschidere sau închidere, totul depinzând de venirea și de topirea zăpezii. Pe porțiunea Obârșia Lotrului-Rânca, zăpada persistă mai mult de șase luni pe an (noiembrie - iunie). Drumul beneficiază de deszăpezire decât pe tronsoanele Novaci-Rânca, respectiv Dobra-Barajul Oașa. În timpul iernii, la Obârșia Lotrului se poate ajunge doar pe DN7A, pe ruta Brezoi-Voineasa-Vidra.

În fiecare an, în luna septembrie, pe o porțiune de serpentine a DN67C, între Novaci și Rânca, se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă, etapa Rânca.

Pentru informații actualizate privind starea drumului: contact@transalpina.biz