Înaltpreasfințitul Varsanufie: „Este important ca mintea și sufletul să ți le păstrezi lângă Dumnezeu, întocmai cum și le-a păstrat Lazăr”

În cuvântul de învățătură împărtășit celor prezenți, Înaltpreasfinția Sa a subliniat că „în această sfântă duminică am ascultat pe Mântuitorul  rostind, după mărturia Sfântului Evanghelist Luca, o pildă înaintea ucenicilor Săi și a poporului care Îl urma.

Episcopul Clement al Alexandriei în omilia „Care bogat se va mântui?” arată că bogăția în sine nu este un păcat.  Păcatul intervine atunci când sufletul și inima omului sunt împietrite și când ceea ce Dumnezeu ți-a dăruit, tu nu dăruiești mai departe.

Avraam îi răspunde că nu se poate să se întoarcă pe pământ, însă dacă vor asculta pe Moise și pe prooroci, aceștia vor putea să se mântuiască.

Evanghelia ne învață, pe de o parte, că nu există altă învățătură decât aceasta a dumnezeieștii Scripturi, care a fost revelată de Dumnezeu prin prooroci, a fost vestită de Mântuitorul ucenicilor Săi și, prin aceștia, vestită iudeilor și apoi neamurilor și se va vesti până la sfârșitul timpului. Pe de altă parte, ne învață că din tot ceea ce avem noi este bine să facem și milostenie. Nu este bine să ținem numai pentru noi. Acesta este și rostul pomenirilor care se fac pentru cei care au trecut la Domnul.

Mântuitorul, atunci când vorbește despre Judecata de Apoi, învață că „întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut”, adică ați oferit milostenie, l-ați îmbrăcat pe cel gol, i-ați dat să mănânce celui flămând, ați dat apă celui care era însetat, l-ați cercetat pe cel care era bolnav, ați mers la cel care era închis. Așa se întâmplă și cu sufletul celui mort. Tot ceea ce tu faci milostenie pentru el, aceea îl ajută și pe el și este socotită ca fiind o faptă bună.

Cei care s-au mutat din această viață la viața cea veșnică, de multe ori mijlocesc pentru noi, mai ales cei care au făcut fapte bune. Aceștia se roagă pentru noi, veghează asupra noastră, ne păzesc pe noi.

Evanghelia de astăzi ne învață cât de important este ca mintea și sufletul să ți le păstrezi lângă Dumnezeu, întocmai cum și le-a păstrat acest sărac pe nume Lazăr. El nu L-a blestemat pe Dumnezeu pentru sărăcia lui, nu L-a acuzat pe Dumnezeu pentru boala lui.

Dumnezeu să ne ajute pe fiecare dintre noi ca să gustăm din această bucurie  din care a gusta săracul Lazăr, adică să trecem din viața aceasta trecătoare în sânul lui Avraam, adică în Rai, pe care Dumnezeu l-a pregătit celor drepți, care ascultă cuvântul Lui și viața noastră să fie o continuă pregătire pentru a ajunge să locuim și să trăim împreună cu Dumnezeu”, a precizat Părintele Arhiepiscop.