„Cuvântul devine roditor în măsura în care omul este gata să se împărtășească de Harul lui Dumnezeu prin smerenie, pocăință și viață de rugăciune”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie
„Cuvântul devine „roditor” atunci când însoțim ascultarea de cuvintele Mântuitorului Hristos cu o viață de rugăciune și fapte bune, fiind conștienți de faptul că Duhul Sfânt este Cel care aduce fructele acestei ascultări. Nu este suficient să auzim Cuvântul, ci trebuie să-l împlinim în viața noastră, pentru ca Duhul să lucreze și să transforme în noi inima, potrivit voinței lui Dumnezeu. Așadar, primirea Cuvântului lui Dumnezeu presupune o deschidere continuă către Duhul Sfânt, prin care semințele Evangheliei cresc și aduc roade de sfințenie”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică, 12 octombrie, la Parohia Genuneni din Protoieria Horezu.
Chiriarhul Râmnicului a reliefat: „Pilda semănătorului nu se referă la o simplă recoltă materială, ci la roadele duhovnicești care se nasc dintr-o trăire autentică a Cuvântului lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur, referindu-se la roadele care se nasc în urma unei viețuiri autentice, arăta că „rodirea cuvântului nu înseamnă doar creșterea unei înțelepciuni sau acumularea de cunoștințe, ci trăirea virtuților, iubirea aproapelui, milostenia și smerenia. Astfel, roadele care se nasc din primirea Cuvântului sunt, înainte de toate, roadele iubirii și ale bunătății față de semeni.
De asemenea, pentru ca aceste roade să fie durabile, ele trebuie să fie cultivate și păzite cu râvnă, printr-o viață de rugăciune, prin care Cuvântul se păstrează viu în inima credinciosului.
Sfântul Maxim Mărturisitorul învăța că, pentru a deveni roditor, este necesară o luptă constantă cu patimile și cu ispita: „Cuvântul lui Dumnezeu este ca o lumină care pătrunde în întunericul minții noastre, iar această lumină trebuie păstrată prin strădania continuă a sufletului”.
Totodată, în pilda semănătorului, Mântuitorul Hristos ne învață că semințele aruncate pe drum, pe pietre sau în mijlocul spinilor, nu aduc roade. Doar semințele căzute pe pământul bun aduc rod, „unele 100, altele 60, altele 30” (Matei XIII, 8). Această pildă se referă la modul propriu în care ne raportăm la Cuvântul Său: inima împietrită nu poate primi învățătura divină, iar inima aflată în mijlocul grijilor lumești, în păcate, nu va aduce roade durabile. În schimb, inima curată și smerită, care primește Cuvântul cu credință și iubire, devine „terenul bun” unde semințele Cuvântului vor încolți și vor aduce roade.
Așadar, Cuvântul devine roditor în măsura în care omul este gata să se deschidă în fața lui Dumnezeu, prin smerenie, pocăință și viață de rugăciune”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
