De aceea sunteți sare, aluat și lumină ...
Creștinismul nu este joc de copii, nici un lucru de mică importanță.
„Că nu trebuie să ne fim de folos numai nouă, ci și altora, a arătat-o Hristos numindu-ne sare, aluat și lumină. Iar acestea sunt de folos și bune și altora.
Lumina nu luminează sieși, ci celor ce sunt în întuneric. Și tu ești lumină nu ca să te bucuri singur de lumină, ci ca să aduci la lumină pe cel rătăcit. Ce folos de lumină dacă nu luminează celui ce stă în întuneric? Ce folos de la creștin dacă nu câștigă pe nimeni și nu-l aduce la virtute?
La fel este și cu sarea: ea nu se conservă doar pe ea singură, ci păstrează și bucatele care se strică și nu le lasă să putrezească și să piară. Tot așa și tu, pentru că te-a făcut Dumnezeu sare duhovnicească, păstrează, sărează mădularele care se strică, adică pe frații tăi cei trândavi și nepăsători, scapă-i de trândăvie, ca de puroi, și unește-i cu celălalt trup (sănătos) a Bisericii.
De aceea te-a și numit aluat. Că și aluatul nu se plămădește pe el însuși, ci bucățica cea mică și neînsemnată dospește frământătura cea mare multă. Tot așa și voi. Sunteți puțini la număr, dar mulți prin credința și râvna voastră după Dumnezeu. După cum aluatul nu-i fără putere din pricina puținătății, ci biruie datorită căldurii din el și a puterii însușirii lui, tot așa și voi, dacă voiți, puteți face pe mulți să aibă aceeași râvnă ca și voi”.
Sfântul Ioan Gură de Aur,
Despre neținerea de minte a răului, Editura IBMBOR, București, 2006, p. 105.
