Patriarhul Justinian Marina comemorat în satul natal

Născut în 22 februarie 1901, în satul vâlcean Suieşti, pe atunci în comuna Cermegeşti (în prezent comuna Stăneşti), copilul Ioan Marina a fost crescut într-o familie credincioasă de buni gospodari. A rămas legat sufletește de locurile natale, unde a ctitorit noua biserică, cât și de oamenii satului. Pentru acest fapt, comunitatea l-a cinstit în mod aparte, iar în anul 2014, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, a fost construită Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare, sfințită în anul 2017, moment în care a fost inaugurată și Casa memorială Justinian Marina.

Colocviul „Patriarhul Justinian Marina” s-a desfășurat în Căminul Cultural din Stănești, reafirmând conlucrarea dintre preoții, primarii și învățătorii satului în păstrarea dreptei credințe.

În cuvântul de întâmpinare adresat participanților, domnul Ionel Michiu, primarul Comunei Stănești, a subliniat chipul duhovnicesc al celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române păstrat în conștiința rudelor și a sătenilor. Despre lucrarea ctitoricească a patriarhului Justinian Marina a vorbit și părintele protosinghel Antim Motorga, starețul Mănăstirii Suiești, care a prezentat în cadrul evenimentului câteva documente de arhivă privitoare la familia Marina.

Cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, rostit de părintele consilier Ștefan Zară, a arătat că „anul acesta, la 22 februarie, se împlinesc 118 ani de când Ioan Marina s-a născut în Sueștii Vâlcii. După o viaţă de permanentă luptă împotriva comunismului ateu în care Biserica, pe care a cârmuit-o cu binecuvântarea lui Dumnezeu, nu numai că a supravieţuit, dar a şi înflorit pătrunzând norii vremurilor şi vâltoarea lor, a ales să-şi doarmă somnul de veci în voievodala biserică a Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti. În astfel de momente se cuvine mai mult ca oricând să îndreptăm gândul nostru spre cel care a fost deopotrivă pentru Biserică şi pentru neam părinte şi mare conducător, slujitor şi făuritor de istorie”.

Patriarhul Justinian, apreciat pentru modul în care a reușit într-o perioadă grea să păstreze neîntreruptă slujirea în lăcașurile de cult și a apărat demnitatea Bisericii Ortodoxe Române, a fost evocat de numeroase personalități. Din rândul acestora, domnul Conf. Univ. dr. Ioan St. Lazăr a ales evocările mitropolitului Bartolomeu Anania, născut pe aceleași plaiuri, în comuna vecină Glăvile.

Părintele Ștefan Zară, Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, a vorbit în continuare despre „Spiritualitatea satului românesc reflectată în cuvântările Patriarhului Justinian Marina”. „În toate cuvântările, dar și în toată lucrarea sa  energică a știut să apere spiritualitatea autentică a satului românesc, cunoscând bine importanța acestuia pentru păstrarea credinței nealterate în poporul român. Satul a trăit în Patriarhul Justinian ca experienţă vie, fiind născut și crescut într-un sat cu o spiritualitate românească autentică și profundă. În loc de concluzie, am putea să ascultăm din nou îndemnul Patriarhului, care nu a știut ce înseamnă odihna, în întreaga lui viață: „Iubiți consăteni, biserica e ridicată. Rămâne ca ea să fie încălzită de inimile voastre. Rămâne ca ea să aibă viață, să trăiască prin dragostea voastră către Dumnezeu. Pășind în ea, să vă cutremurați sufletele […]. Și vă mai îndemn: așa cum îngrijiți de gospodăriile voastre, de case și de ogoare, așa să vă îngrijiți de sufletele voastre, ca ele să fie adăpate cu binecuvântarea lui Dumnezeu și cu bucuria învierii lor întru mântuire […]. Lăsându-vă și întorcându-mă spre rosturile mele de fiecare zi, vă binecuvintez din toată inima și vă încredințez că, în rugăciunile mele, nu voi uita satul meu, pe țăranii mei de aici, mai cu seamă că sub Altarul acestei biserici, mi-am îngropat părinții”.

Despre dragostea Patriarhului Justinian față de locurile natale a vorbit și doamna Zenovia Zamfir de la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea, fiică a satului, cea care a inițiat în ultimii ani numeroase evenimente comemorative.

În cadrul manifestării duhovnicești-culturale, Grupul coral „Sfântul Stelian” din Protoieria Drăgășani a interpretat cântări duhovnicești din perioada Triodului.