„Binecuvântarea colindelor”. Concertul extraordinar al Corului Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” și al Liceului de Arte „Victor Giuleanu”

„Colindele românești se disting prin mulțimea, diversitatea și spiritualitatea lor!”, s-a  arătat în prezentarea evenimentului.

Bogăția teologică și spirituală a colindelor de Crăciun derivă din învățătura Bisericii Ortodoxe, inspirată de textul Evangheliei și de scrierile Sfinților Părinți, care au meditat profund la taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, arătată nouă prin Întruparea și Nașterea Fiului Său, Cel ce S-a făcut Om din iubire față de oameni (cf. Ioan 3, 16).

Influența învățăturii Bisericii Or­todoxe în cultura religioasă ­populară a românilor se poate obser­va mai ales în modul cum colindele românești afirmă în același timp dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu și omenitatea Lui smerită: „Astăzi S-a născut Cel făr’de-nceput, cum au spus prorocii”; „Mititel și-nfășățel, în scutec de bumbăcel/ Neaua ninge, nu-L atinge, vântul bate, nu-L răzbate”. Aceeași abordare se vede în modul cum sunt descrise evenimentele legate de Taina Nașterii Domnului: călătoria Fecioarei Maria și a Dreptului Iosif la Betleem, cântarea îngerilor, închinarea păstorilor, arătarea stelei și venirea magilor de la Răsărit care aduc daruri Pruncului Iisus, furia lui Irod și salvarea Pruncului Iisus prin fuga (exilul) în Egipt, toate transpuse, cu evlavie și emoție, în creațiile poetice ale colindelor.