Parastas pentru rromii trecuți la Domnul în timpul lagărelor, deportărilor și robie

Slujba Parastasului pentru rromii trecuți la Domnul în timpul lagărelor, deportărilor și robie a avut loc în contextul împlinirii în ziua de 20 februarie a 164 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române. De asemenea, au fost pomeniți voievozi și clerici români care au sprijinit cultural și spiritual pe rromi, de-a lungul veacurilor. Răspunsurile liturgice, dintre care unele în limba rromani, au fost date de membrii Corului Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, dirijor fiind pr. Siluan-Dumitru Scurtu. Au participat membrii comunității rrome din municipiul Râmnicu-Vâlcea și împrejurimi.

            La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a rostit cuvântul intitulat „Implicare neobosită și necesitate misionară în pastorația rromilor”, prin intermediul căruia a reliefat rolul Bisericii Ortodoxe Române în dezrobirea țiganilor din Țările Române și eforturile depuse de slujitorii Bisericii pentru integrarea și ajutorarea culturală și spirituală a comunității rrome.

„Rromii sunt atestați documentar pentru prima dată pe teritoriul patriei noastre în anul 1385, într-un act emis pentru Mănăstirea Tismana de Dan I, voievodul Ţării Româneşti. Robia rromilor, ca și sclavia din primele secole creștine, erau realități sociale structurale. Biserica s-a format în cadre sociale pe care nu le controla, nu le contesta fățiș, dar nici nu le aproba. Biserica Ortodoxă Română, potrivit tradiţiei sale multimilenare, dintotdeauna a militat pentru libertatea oricărui om care poartă în el chipul lui Dumnezeu. Trebuie să reamintim că Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, ocrotitorul Râmnicului, în Aşezământul său, cerea cu hotărâre ca preoţii din Ţara Românească să cerceteze pe rromi, să le facă slujbe, pentru că sunt creştini botezaţi în numele Sfintei Treimi, ca şi ceilalţi credincioşi. În anul 1746, un alt mitropolit al Ţării Româneşti, Neofit Cretanul, a hotărât şi impus dezrobirea rromilor de pe moşiile mănăstireşti şi mitropolitane, intrând în conflict cu marea şi mica boierime din Țările Române, stând împotriva poftei de înrobire nu numai a rromilor, dar şi a românilor, deopotrivă.

Este cunoscut faptul că Biserica a avut preocupări în mod activ pentru dezrobirea rromilor prin strădaniile mitropolitului Nifon II al Țării Românești, cel care a fost implicat şi în procesul de unire a Principatelor, dar şi prin arhimandritul de etnie rromă Ioasaf, stareţul Mănăstirii Snagov. În programul Revoluţiei de la 1848, de asemenea, se solicita dezrobirea romilor. Arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, bursierul și ucenicul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Românești, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea rromilor, dimpreună cu Cezar Bolliac şi Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat din Ţara Românească, ajungând mai apoi la Paris, unde a înfiinţat în anul 1853 prima capelă românească. Arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, om de cultură, a editat pentru prima oară Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (București, 1843) și a elaborat câteva manuale școlare: Istoria Vechiului Testament (1839); Istoria Noului Testament (1842); Prescurtare din Istoria Vechiului și Noului Testament (1842, ajunsă la a opta ediție), iar la Paris, un Catehism în limba franceză (1870).

Cu totul remarcabilă este la începutul secolului al XX-lea atitudinea arhimandritului Calinic Constantin Şerboianu de la Cernica, de asemenea de etnie rromă, care a scris mai multe lucrări despre rromi, înființând și conducând Asociaţia Rromilor din România și lucrând pentru emanciparea lor prin înfiinţarea unei Universităţi populare speciale. De asemenea, s-a ostenit să înfiinţeze cooperative meşteşugăreşti, specifice îndemânării rromilor, aceștia fiind foarte talentaţi, după cum se vede şi astăzi, de la muzică şi până la meşteşugurile cele mai pretenţioase. Arhimandritul Calinic a desfăşurat o activitate misionară intensă, fiind autorul a trei cărţi şi a peste 40 de articole publicate în diverse periodice din epocă, cea mai importantă fiind Țiganii - Istorie, etnografie, lingvistică, gramatică și dicționar, publicată în anul 1930 în limba franceză la prestigioasa editură pariziană Payot”, a precizat Înaltpreasfinția Sa.

Proiecte sociale derulate de Arhiepiscopia Râmnicului pentru rromi

În contextul actual, Chiriarhul Râmnicului a evidențiat lucrarea Arhiepiscopiei Râmnicului pentru rromi, prin înființarea unui Departament de catehizare a rromilor, primul de acest fel în Patriarhia Română, condus de pr. inspector Dorin-Nicolae Buda, și care derulează 9 proiecte sociale și culturale:

- ,,Mirro ghiozdano- ghiozdanul meu", prin care copiii rromi primesc ghiozdane și rechizite;

-  ,,Sastipen le rromanque - Sănătatea rromilor" , în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică Vâlcea prin care se desfășoară acțiuni de prevenire a bolilor în comunitățile de rromi;

- ,,Phirutno vaś o des - Pelerin pentru o zi", prin care se organizează pelerinaje sociale;

- ,,Podema tatipe - Ghetuțe călduțe", prin care copiii rromi nevoiași primesc încălțăminte pentru sezonul rece;

- ,,Śkola si laçi - Scoala este bună", prin care se promovează acțiuni de încurajare a copiilor rromi de a frecventa școala;

,,Av paś o Del - Vino lângă Dumnezeu", program de cateheze pentru comunitățile de rromi;

„Aven te das duma – Copilul tău e important - să vorbim despre el”, program de consiliere psihologică cu tații;

„Sastipe tire hurdes ke – Sănătate copilului tău”, program de prevenire a bolilor la copii.

De curând, s-a început traducerea în limba rromani a slujbelor Botezului, Cununiei, Înmormântării și Parastasului.

Acest departament eparhial este o continuare a lucrării pastoral-misionare și social-filantropice derulată de IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie pe vremea când a fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, perioadă în care au fost realizate mai multe proiecte, precum editarea unei cărți de rugăciuni în limba rromani (2006), imprimarea unui CD cu Sfânta Liturghie ortodoxă în limba rromani (2008).