Așezarea bustului Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul în „capitala tiparului”
Reafirmând lucrarea culturală săvârșită de către în ținutul Olteniei de sub munte, prin care orașului Râmnicu-Vâlcea i-a fost conferit titlul de „capitală a tipografilor”, miercuri, 20 septembrie 2017, în fața Prefecturii Râmnicu-Vâlcea a fost așezat bustul Păstorului Eparhiei Râmnicului din perioada 1705-1708, Sfântul Ierarh Martir Ivireanul.
Evenimentul cultural-duhovnicesc a fost inițiat de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat lucrările săvârșite, în prezența domnilor Florian Marin, Prefectul Județului Vâlcea, Constantin Rădulescu, Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Mircea Gutău, Primarul Municipiului Râmnicu-Vâlcea, a doamnei Aurora Gherghina, Subprefectul Județului Vâlcea, a reprezentanților instituțiilor de învățământ și cultură, a numeroși preoți, profesori și elevi.
Lucrarea a fost realizată de către sculptorul Paul Popescu, fiind amplasată în centrul urbei vâlcene cu sprijinul Prefecturii Vâlcea, a Consiliului Județean Vâlcea și a Primăriei Municipiului Râmnicu-Vâlcea.
În cuvântul de binecuvântare împărtășit cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a subliniat că „Sfântul Antim Ivireanul, ca episcop al Râmnicului, a fost cel care a ridicat cultura râmniceană la o înflorire pe care nu o mai cunoscuse până atunci, prin aducerea tipografiei la Râmnic, ce va face din orașul Râmnicu-Vâlcea capitala cărții tipărite.
El a fost cel care a pus bazele curentului cultural al şcolii râmnicene, curent ce va lucra pentru afirmarea culturală şi spirituală, dar şi pentru afirmarea identităţii naţionale româneşti.
Cât a păstorit Eparhia Râmnicului, Sfântul Antim a tipărit 9 cărţi, cea mai importantă fiind Tomul bucuriei, cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice îndreptate împotriva apusenilor.
Tipărirea cărţilor în limba română sau a indicaţiilor tipiconale a celor cu text slavon este considerată de Gabriel Ştrempel un adevărat manifest îndreptat împotriva ideii limbilor sacre, care a ţinut neamul nostru în ignoranţă spirituală sute de ani şi primul atac al lui Antim îndreptat contra străinilor ce doreau grecizarea formelor noastre liturgice.
În afara lucrării cultural-tipografice pe care Sfântul Antim Ivireanul a desfășurat-o în Eparhia Râmnicului, acesta s-a îngrijit de restaurarea multor biserici şi mănăstiri din Eparhia Râmnicului, precum: Surpatele, Fedeleșoiu, Cozia şi Govora.
Câteva lăcaşuri monahale, dintre care două din Arhiepiscopia Râmnicului, Govora și Fedeleșoiu, i-au materializat încă din timpul vieții chipul său. Se cuvenea, așadar, să fie cinstit drept „părinte al tiparului” și în orașul căruia i-a conferit titlul de „capitală a tipografilor”. Istoria culturii române ne-a încredințat pe deplin că lucrarea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul a fost de mare însemnătate pentru limba literară română, dar și de faptul că această lucrare a fost continuată la Râmnic de episcopii cărturari care au păstorit această Eparhie, și, de aceea, se cuvenea să-i fie cinstită lucrarea culturală prin așezarea bustului în orașul pe care l-a păstorit vreme de trei ani”, a încheiat Înaltpreasfinția Sa.
