602 ani de la trecerea la Domnul a voievodului Mircea cel Bătrân
Clerici, oameni de cultură și elevi de la instituții de învățământ au participat vineri, 31 ianuarie, la slujba de pomenire a lui Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești și ctitor al Mănăstirii Cozia. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
În sobor au fost părinți stareți de la mănăstiri și preoți de la parohii din apropierea Mănăstirii Cozia, iar participanți au fost oameni de cultură vâlceni, elevi de la unități de învățământ din Călimănești, dar și pelerini.
La finalul slujbei de pomenire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a reliefat însemnătatea istorică a voievodului Mircea cel Bătrân în contextul politic al vremii, cât și importanța personalității sale: „Voievodul Mircea cel Bătrân a luptat cu timp și fără timp la păstrarea unității neamului prin credință și cultură. Primele școli au fost înființate în cadrul mănăstirilor ctitorite de voievozi, iar în acest sens nu trebuie să uităm că prima școală de caligrafi din Țara Românească a fost înființată de Mircea cel Bătrân la Cozia. A susținut, prin toate coordonatele activității sale de domn, românii din Transilvania, considerându-i frați cu cei din celelalte țări românești. Dreapta credință și evlavia domnitorului nu pot fi puse la îndoială. Ctitoriile sale sunt semnul unei credințe nestrămutate, ce arată dorința acestuia de a fi pomenit necontenit la Sfânta Liturghie, iar duhovnicul său, Sfântul Nicodim de la Tismana, este, fără doar și poate, un garant cert al viețuirii creștine, în frică de Dumnezeu, pe care voievodul o trăia”.
Totodată, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre însemnătatea spirituală a acestei ctitorii voievodale de pe malul drept al Oltului, evidențiind rolul călugărilor închinoviați la Cozia în dezvoltarea culturii române și intensificarea vieții duhovnicești: „Practica rugăciunii isihaste, influenţa pe care a exercitat-o asupra artei şi culturii româneşti, au păstrat Mănăstirea Cozia într-o permanentă atenţie a voievozilor români, a episcopilor, boierilor şi călătorilor străini. Mănăstirea a fost dintotdeauna lăcaş şi şcoală duhovnicească a evlaviei şi sfinţeniei, în care s-au cultivat marile virtuţi evanghelice şi s-au desăvârşit sufletele iubitoare de Hristos, până au ajuns la asemănarea cu Dumnezeu”.
Voievodul Mircea cel Bătrân a fost unul dintre cei mai însemnați conducători politici ai Ungrovlahiei, dar și un important ctitor a numeroase biserici şi mănăstiri în ţară, dar şi de la Muntele Athos. După o domnie de 32 de ani, Mircea cel Bătrân, cunoscut și cu apelativul de „cel Mare”, a murit la vârsta de 60 de ani, fiind îngropat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeş, unde se odihneau înaintaşii săi, ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, și anume ctitoria sa de la Cozia.