Colocviu dedicat Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul la Seminarul Teologic din Râmnicu-Vâlcea

Manifestarea culturală a debutat cu un moment de rugăciune, susținut de Corul Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Nicolae, dirijat de pr. prof. dr. Dumitru Siluan Scurtu.

Cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a subliniat faptul că „lucrarea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul nu poate fi înțeleasă pe deplin fără cunoașterea nivelului cultural al epocii la finalul căreia avea să ofere clerului și credincioșilor numeroase cărți în limba română. 

Cartea munteană tipărită în prima jumătate a secolului al XVII-lea s-a menținut pe linia tradițională a culturii feudale. Au fost scrise în limba română cărți de predici, Evanghelii învățătoare și lucrări juridice, dintre care amintim Pravila de la Govora (1640) și Îndreptarea Legii (Târgoviște, 1652). Mitropolitul Teofil al Țării Românești în Predoslovia Pravilei de la Govora, lucrare ce a fost tipărită și într-o ediție specială pentru Transilvania, afirma: „Socotit-am că mai toate limbile au carte pre limba lor; cu aceai cugetai și eu robul Domnului mieu Iisus Hristos să scoț ceastă carte, anume pravilă pre limba rumânească, sfințiilor voastre, frați duhovnici rumânești”.

 În Moldova apar tot mai multe cărți în limba română dintre care cea mai importantă rămâne Cazania mitropolitul Varlaam. Fiindu-i recunoscută valoarea conținutului, apreciată forma grafică și frumusețea graiului, Cazania a cunoscut cea mai mare răspândirea în spațiile românești, mai mult  decât oricare altă carte veche. Cele două prefețe ale lucrării, Cuvânt împreună cătră toată semenția romenească și Cuvânt cătră cetitoriu scot în evidență strădaniile mitropolitului Varlaam de a oferi sprijin tuturor românilor spre a citi în limba lor.

Pentru Transilvania, cel mai important centru tipografic în secolul al XVII-lea a fost Bălgradul (Alba Iulia), unde s-a imprimat Noul Testament în anul 1648 și Psaltirea. Tipărirea Noului Testament a fost legată de numele mitropolitului Simeon Ștefan al Ardealului care a revizuit o traducere a ieromonahului Silvestru, venit din Țara Românească. Este adevărat că există și multe cuvinte de origine slavonă, cărora nu li s-au găsit termeni corespunzători în limba română, lucru explicabil pentru acea perioadă. În Predoslovia cătră cetitori, mitropolitul Simion Ștefan subliniază necesitatea tipăririi de cărți pentru toate țările române și crearea unei limbi literare unice care să fie înțeleasă de toți românii. Tot aici, în anul 1699 au fost publicate Bucoavna și Chiriacodromionul, carte de predici în care era reprodusă, în mare parte,  Cazania lui Varlaam.

Astfel, la jumătatea acestui secol, limba națională era prezentă în cărți de legi, în cărți de cult și de învățătură, contribuind prin vasta lor răspândire la păstrarea caracterului unitar al cultului în limba română, dar mai ales păstrând în predosloviile domnitorilor și ierarhilor ideea apartenenței la neamul românesc. Unii dintre aceștia au militat deschis pentru unitatea națională în prefețele cărților dedicate „fraților rumâni, „către seminția românească”, „neamului rumenescu”, „rodului românesc”.

Activitatea celor aproape trei ani de păstorire a Episcopiei Râmnicului (1705-1708) de către Sfântul Antim nu poate fi rezumată doar la latura tipografică sau cea administrativ- bisericească, ci, mai presus de orice lucrare întreprinsă de Sfântul Ierarh aici trebuie pusă cea de îndrumare duhovnicească ca părinte al acestei eparhii binecuvântate de Dumnezeu.

Sfântul Antim, slujitor adevărat al Bisericii prin cuvânt și prin fapte, a lăsat ucenicilor săi și nouă tuturor o serie de sfătuiri spre creșterea duhovnicească, păstrate nu doar în cunoscutele Didahii, ci și în diferite alte scrieri ale sale, dintre care enumerăm: Învățătură pe scurt pentru taina pocăinții, Învățătură bisericească, Așezământul Mănăstirii Tuturor Sfinților. Dar prin toată această activitate a sa, nu putem spune că Sfântul Antim a luminat doar viața contemporanilor săi, ci și pe a noastră, a tuturor, lăsându-ne ca moștenire scrierile sale pline de o bogată învățătură duhovnicească, care și în prezent sunt izvoare de hrană spirituală”.

În continuare, a fost analizată tema colocviului de către prof. univ. dr. Ștefan Găitănaru, prof. univ. dr. Ion Soare, pr. prof. dr. Ion Gavrilă, pr. prof. dr. Laurențiu Rădoi, iar moderator al discuțiilor a fost prof. dr. Ioan St. Lazăr, președintele Fundației Culturale Sfântul Antim Ivireanul.

În a doua parte a întâlnirii culturale, au fost prezentate două noutăți editoriale. Prima dintre acestea a fost volumul Lucrarea cultural-duhovnicească și social-misionară a Episcopului Vartolomeu Stănescu, apărut la Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului. A doua noutate editorială a fost revista Vitralii culturale / Biblioteca 70, număr festiv dedicat aniversării Bibliotecii Județene Antim Ivireanul Râmnicu-Vâlcea.

Colocviul dedicat Sfântului Antim Ivireanul a făcut din programul de evenimente incluse în cea de XVIII-a reuniune anuală a Centrului de Studii Medievale și Premoderne Antim Ivireanul. Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Râmnicului în colaborare cu Fundația Culturală Sfântul Antim Ivireanul, Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul, Forumul Cultural al Râmnicului și Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea.