Salonul Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”

Sub înaltul patronaj al Arhiepiscopiei Râmnicului, Asociația Culturală „Curierul de Vâlcea”, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Sibiu, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea,  Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Vâlcea, organizează Salonul Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”.
Deschiderea Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a avut loc miercuri, 9 noiembrie, în Sala „Gherasim Arhiepiscopul” din cadrul Așezământului „Sfântul Antim Ivireanul”, unde scriitorul Ioan Barbu a prezentat participanții la cea de-a XI-a ediție și a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, și autorităților locale pentru sprijinul acordat.
În cuvântul de binecuvântare transmis scriitorilor și artiștilor prezenți la Râmnicu Vâlcea pe perioada desfășurării manifestărilor culturale, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a subliniat că „Salonul de Literatură și Artă Rotonda plopilor aprinși aduce în atenția publicului impresionanta operă contemporană și constituie un fericit prilej de a vorbi despre vocația creatoare a omului, întrucât mulți poeți, prozatori, pictori și sculptori au transformat dragostea pentru artă și literatură în esența vieții lor, ea însăși luminată de iubirea lui Dumnezeu. „Orice creator autentic știe că talentul nu și l-a creat el. Este un dar de la Dumnezeu”, afirma Mitropolitul Bartolomeu Anania[1].

Omul are înaintea lui Dumnezeu o valoare şi o demnitate veşnică, iar Dumnezeu sădeşte în fiinţa umană nesfârșite daruri care sunt cu atât mai minunate cu cât, într-un chip cu totul admirabil, fiecare reușește să descopere, prin propriile simțuri, forța creatoare a persoanei umane, deslușind, în diferite forme, tainele lumii. Pentru Nicolae Berdiaev, „creația nu înseamnă atât o concretizare în finit, în produsul de creație, cât dezvăluire a infinitului, zborul în infinit, nu obiectivare, ci transcendentare. Extazul creator înseamnă o irumpere în infinit”[2]. Omul se deschide spre veşnicie nerefuzând timpul şi istoria, împlinirea vocației creatoare, ci asumându-şi-le printr-o libertate deplin responsabilă, prin care poate ajunge la comuniunea cu Dumnezeu sau, din nefericire, la îndepărtarea sa de Dumnezeu.

Literatura și artele oferă, continuu și concomitent, prin transpunerea unor gânduri, sentimente, emoții și idei, o împrospătare și o îmbogățire a vieții noastre, așezându-se ca un liant între cele mai înainte cunoscute cu cele pe care le vom citi ori privi ulterior, fără a ajunge la sentimentul de sațietate și privind arta prin filtrul experienţelor de viaţă și a reflecțiilor prin marea diversitate culturală, bine înrădăcinată în tradiții și cutume. Constantin Noica accentua în Cuvânt împreună despre rostirea românească că „numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ți amintești de lucruri pe care nu le-ai învățat niciodată. Căci orice cuvânt este o uitare și în aproape oricare s-au îngropat înțelesuri de care nu mai știi. Cum altfel am putea da folosință vie cuvintelor? Acesta este actul de cultură: să înveți noutatea ca și cum s-ar ivi din tine”. 

Literatura și arta valorifică și îmbogățesc incomensurabilul tezaur cultural, social, spiritual și etnic, descoperind sensuri și pregătind noi capodopere. Nicolae Titulescu arăta în Discursuri că „idealul creator este talismanul care transfigurează realitatea”. Aceasta nu trebuie însă să determine o îndepărtare de Părintele Ceresc, Singurul Care vădește înțelesurile adevărate ale faptelor, cuvintelor și lucrărilor noastre, înțelesuri care nu se rezumă doar la o anumită estetică, ci se descoperă ca putere a omului de a răspunde chemării lui Dumnezeu spre a înmulți talanții împărtășiți fiecăruia în parte.

Activitatea creatoare așezată în slujba binelui și a frumosului conferă autorului recunoștință și prețuire, deopotrivă cu admirația multor generații, a instituțiilor academice, profesionale și de cultură. Reprezintă un fericit prilej de înveșnicire a numelor și a operelor în cultura unui popor și, de ce nu, în cea universală.

Totodată, literatura și arta crează punți de comunicare înlesnite astăzi de mijloace din ce în ce mai diverse în care operele pot fi cunoscute și apreciate. Însă oricâtă satisfacție ți-ar putea oferi aprecierile din mediul online, aceasta nu poate suplini bucuria întâlnirii dintre autori și public, care implică deschiderea spre nou, spre îmbogățire, într-un dialog în care care autorul nu doar împărtășește celorlalți propriiile experiențe, ci descoperă inepuizabila sursă de inspirație din vocația creatoare a interlocutorului.

Salutăm organizarea Salonului de Literatură și Artă la Râmnicu-Vâlcea, un spațiu care mustește de cultura unor epoci în care cu totul merituoriu a fost considerată a fi „capitală a tiparului” și suntem încredințați că întâlnirile publicului din Oltenia de sub Munte cu scriitorii și artiștii care își expun lucrările în aceste zile sunt cu adevărat ziditoare sufletește.

Deschiderea și în acest an a Salonului de Literatură și Artă la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului vădește dragostea față de Biserică și cultura creștină a scriitorului și gazetarului Ioan Barbu și apreciem că aceste zile vor însuma o cumuniune de gânduri din care fiecare se va împărtăși de darurile celorlalți și o pledoarie pentru a redescoperi frumusețea lecturii și a artelor care înnobilează viețile noastre”.

În continuare, domnul Eusebiu Vețeleanu, city manager, a transmis mesajul din partea Primăriei Municipiului Râmnicu-Vâlcea: „de 11 ediții, Salonul Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” aduce la Râmnic personalități culturale de prestigiu, transformând orașul de la poalele Capelei într-o adevărată capitală culturală. Inițiat de Asociația Culturală „Curierul de Vâlcea”, acest proiect cultural complex a devenit, în timp, o marcă locală, o tradiție bine împământenită în solul oricum extrem de fertil din punct de vedere cultural al acestor locuri. Este și acesta un exemplu că un lucru bine făcut încă de la început este menit să dăinuie. Mulțumim, domnule Ioan Barbu pentru acest dar pe care ni-l faceți în fiecare an, de mai bine de un deceniu încoace!

Profit de această ocazie pentru a ura bun-venit în Râmnic tuturor oaspeților care ne onorează cu prezența la această ediție a Salonului Național „Rotonda Plopilor Aprinși” și a le mulțumi pentru întreaga lor activitate în slujba artei: într-o lume din ce în ce mai încrâncenată, recursul la frumos nu este doar binevenit, ci necesar, iar munca artistului devine una din puținele terapii prin care ne mai putem salva”.

În cadrul sesiunii de deschidere au mai rostit alocuțiuni poeta Mihaela Aionesei și prozatorul Mihai Antonescu.

Salonul Național „Rotonda Plopilor Aprinși” are în acest an un program itinerant, întâlnirile desfășurându-se în cadrul instituțiilor reprezentative ale culturii vâlcene.