Simpozionul Internațional „Noi contribuții privind viața și activitatea Sfântului Antim Ivireanul”

Evenimentul este organizat de Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR), Arhiepiscopia Râmnicului, Institutul Niko Berdzenishvili de la Universitatea de Stat Shota Rustaveli din Batumi, afiliat Academiei Naționale a Georgiei, Centrul de Studii și Cercetări Religioase și Juridico-Canonice al celor trei Religii Monoteiste (mozaică, creștină și islamică), de la Universitatea Ovidius din Constanța, afiliat AOȘR.

La Simpozion vor participa universitari din patru Universități (trei din Georgia și una din România) și membri ai Academiei Naționale a Georgiei și ai Academiei Oamenilor de Știință din România.

Tema Simpozionului, „Noi contribuții privind viața și activitatea Sfântului Antim Ivireanul”, va fi abordată interdisciplinar și pluridisciplinar, de către cercetători specializați în teologie, filosofie, istorie, filologie, drept, psihologie și alte domenii. Astfel, dezbaterile se vor concentra asupra contribuției Sfântului Antim la dezvoltarea culturii românești și georgiene și asupra aportului său la inițierea relațiilor culturale și spirituale româno-georgiene.

Despre ierarhul Antim Ivireanul, unul dintre Părinții fondatori ai relațiilor culturale și spirituale româno-georgiene, nu putem însă vorbi fără să facem referire expresă și la contribuția celorlalți trei Părinți fondatori ai acestor relații, și anume a ierodiaconului Mihail Ștefan, „meșter” tipograf și cărturar român, cunoscător al limbilor greacă și slavonă, care a tipărit primele cărți pe pământul georgian, și, bineînțeles, și a celor doi prinți care au susținut și promovat activitatea tipografică și cărturărească a celor doi clerici, și anume Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu și Vakhtang al VI-lea al Georgiei.

Un astfel de eveniment științific, cu o participare universitară și academică româno-georgiană, a mai avut loc la Râmnicu-Vâlcea în anul 2016, la inițiativa unui vâlcean de obârșie, și anume Prof. univ. dr. Emerit, Pr. Nicolae V. Dură, membru al Academiei Naționale a Georgiei și al Academiei Oamenilor de Știință din România. Cu acel prilej, la simpozionul din 2016, care a avut ca temă „Sfântul Antim Ivireanul († 1716). Cultura și spiritualitatea europeană și caucaziană de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea”, au participat – la invitația Domnie sale – și șapte membri ai Academiei Naționale a Georgiei. O astfel de participare a fost de altfel o premieră nu doar pentru orașul în care Antim Ivireanul, tipograful, teologul și omul de cultură care a fost episcop între anii 1705 – 1708, fiind hirotonit de mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei, el însuși de pe meleagurile vâlcene, ci și în arealul european. Din nefericire, acel eveniment cultural, unic în felul său, atât la nivel de țară, cât și european, a rămas aproape necunoscut în Mass-media românească.

Simpozionul din zilele de 8 și 9 Octombrie 2025 va oferi participanților posibilitatea să aducă noi contribuții nu numai despre Antim Ivireanul, ci și despre ceilalți trei Părinți fondatori ai relațiilor româno-georgiene, care rămân pentru noi cei de astăzi adevărate faruri călăuzitoare pentru o mai bună cunoaștere a culturii și spiritualității celor două popoare, român și georgian.

Din partea organizatorilor acestui Simpozion internațional ținem să mulțumim gazdei acestui eveniment cultural, de înaltă ținută academică, și anume Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, urmaș în Scaunul Sfântului Antim Ivireanul, care este un fervent promotor al unor astfel de evenimente culturale prin care se poate într-adevăr face cunoscut lumii și bogatul patrimoniu cultural și spiritual al ținuturilor vâlcene, fiindcă în lăcașurile sfinte ale acestei eparhii ni s-au păstrat nu numai tipăriturile lui Antim Ivireanul și Mihail Ștefan, ci și imaginea Sfântului Martir Antim Ivireanul, unice de altfel în lume.

Participanții la Simpozion vor vizita Muzeul de Artă din Râmnic și diferite monumente de artă și cultură din Județul Vâlcea, printre care la loc de cinste vor fi și Bisericile și Mănăstirile în care se mai află fresce cu chipul Episcopului Antim de Râmnic (Mănăstirea Govora și Biserica din satul Fedeleșoiu).