rugăciune

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, sfinţitorul nunţii celei de taină şi preacurate, păzitorul nestricăciunii şi chivernisitorul cel bun al celor lumeşti.

Sfinte Ioane Botezătorule şi Înainte Mergătorule al Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii.

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Voia Tatălui Mântuitorul răstignindu-Se a împlinit-o, rămânând întru dragostea Tatălui, ci pe Acesta urmând Brâncovenilor și slava lumii călcând-o, Slăviților voia tatălui mucenicește ați împlinit cu care încununându-vă Stăpânului a toate pomeniți-ne.

Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra mea şi ape intrat-au până la sufletul meu - dar întru Tine este toată nădejdea mea. Tu cunoşti pricina răului ce mă bântuie. La Tine perii capului meu sunt număraţi. La Tine, deci, scap şi pe Tine Te rog să depărtezi de la mine orice rău pierzător de suflet şi să-mi ajuţi a birui toate ispitele ce mă învăluie că Tu eşti întărirea, scăparea şi Izbăvitorul meu, Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.

Doamne, Dumnezeule Cel Atotbun, Care mi-ai dăruit părinţi buni, ca prin ei să mă împărtă­şesc de multe binefaceri; Cel ce voieşti să le fiu moştenitor pen­tru viaţa ce prin ei mi-ai dat-o şi pentru toate îngrijirile ce au avut şi au faţă de mine. Ţie mă rog cu umilinţă pentru sănăta­tea şi mântuirea lor. Dumnezeule, Cel ce eşti atotîndurat, dar şi atotdrept, care binecuvintezi pe fii pentru părinţii lor şi adeseori, în dreapta Ta mânie, îi pedepseşti pentru păcatele lor; primeşte umilita mea mulţumi­re pentru binefacerile ce le reverşi neîncetat asupra părinţi­lor mei.

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul meu cel milostiv şi Preabun! Cel ce ai auzit oarecând glasul de durere al robului Tău Iacob, care jelind pe fiul său Iosif zicea: „Plângând mă voi coborâ în locuinţa morţilor la fiul meu”. Tu Însuţi, îndurate Doamne, Cel ce ai dat mângâiere lui David, împăratul şi proorocul, care odinioară se tânguia zicând: „Abesalom, fiul meu, fiul meu Abesalom ! Mai bine muream eu pentru tine ! Eu, pentru tine, Abesaloame, fiul meu !

Doamne, Dumnezeul nostru, orice am greșit în această zi cu cuvântul, cu fapta, și cu gândul, ca un bun și iubi­tor de oa­meni, iartă-mi. Somn cu pace și fără mâhnire dăruiește-mi. Pe îngerul Tău cel apără­tor trimite-l să mă aco­pere și să mă pă­zească de tot răul. Că Tu ești păzitorul su­fle­telor și al tru­purilor noastre și Ție slavă înăl­țăm, Ta­tălui și Fiului și Sfân­­tului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule Unule-Născut al Tatălui Celui fără de început, care în Sfânta Ta Evanghelie, ai zis: „Tatăl Meu până acum lucrează şi Eu lu­crez”; Tu, Doamne, Cel ce ai gră­it prin gura Proorocului Tău, David: „Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa, până seara”; şi iarăşi Tu ai hotărât prin gura fericitului Tău Apostol Pavel, că: „Cel ce nu lucrează, să nu mănân­ce”. Apoi, Însuţi Tu, ai grăit cu Însăţi preacurată gura Ta: „Fără de Mine nu puteţi face nimic” şi „Orice veţi cere (de la Tatăl) în­tru Numele Meu, Eu voi face...”.

Dumnezeule Preasfinte, cum voi putea să-Ţi mulţumesc cu vrednicie pentru viaţa ce mi-ai dat ? Tu m-ai scos din întunericul nefiinţei şi viaţa mea este un dar al bunătăţii Tale, care m-a păzit până acum, mă sprijineşte în necazuri şi-mi întâmpină trebuinţele. Tu eşti Cel ce priveghezi asupra mea, îndreptezi paşii mei în calea binelui şi mă aperi de ispite. Când mă rătăcesc, Tu mă întorci în calea poruncilor Tale, când mă poticnesc, Tu mă sprijineşti, când cad, Tu mă ridici, şi când păcătuiesc, Tu mă întorci şi-mi deschizi părinteştile Tale braţe.

Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, că de bună voie ai primit a Te sui cu trupul pe cruce ca să scapi din robia vrăjmaşului pe cei ce i-ai zidit. Pentru aceasta, cu mulţumire strigăm Ţie: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Care ai venit să mântuieşti lumea.

Cu faptele dreptei credinţe strălucind, toată Biserica ai luminat, însoţindu-te cu smerenia cea dătătoare de înălţare, tu, cinstea cea mărită a celor două lăcaşuri, podoaba şi înfrumuseţarea patriarhilor, mărite Nifon. Iar acum umple de dumnezeieşti daruri pe cei ce cu credinţă te măresc pe tine.