Defileul Oltului - Vâlcea
Defileul Oltului
Defileul Oltului e cel mai lung defileu din țară. Parcurge 47 km prin munți. Pe valea Oltului trecea unul dintre cele mai importante drumuri antice din Dacia.
Defileul Oltului este cel mai lung și variat defileu din țara noastră. Din comuna Turnu Roșu și până mai jos de Masivul Cozia, înspre Râmnicu Vâlcea, râul Olt parcurge 47 km. Apele sale se strecoară de peste două mii de ani printre Munții Lotrului și ai Căpățănii (în vest) și Munții Făgăraș și Cozia (în est).
Defileul Oltului poate fi împărțit în mai multe sectoare, potrivit reliefului montan pe care îl străbate. Sectorul nordic al defileului, între Boița și Câineni, cunoscut sub numele de Defileul Turnu Roșu, are o lungime de 19 km și străbate culmile principale ale Munților Făgăraș și Lotru. Urmează apoi sectorul central, între Câineni și Brezoi.
Sectorul sudic al defileului, între Brezoi și Călimănești, cunoscut sub numele de Defileul Coziei, are o lungime de 18 km și constituie partea cea mai spectaculoasă a întregului defileu, tăind Masivul Cozia si extremitatea vestică a Munților Căpățânii. Albia îngustă a Oltului este străjuită de versanții prăpăstioși ai munților.
Trecând de Călimănești, apele Oltului părăsesc zona montană. Mai departe, odată trecut de Râmnicu Vâlcea, râul Oltul străbate Câmpia Română, până la Dunăre.
La intrarea pe Valea Oltului, dinspre Râmnicu Vâlcea, în localitatea Bujoreni, se află Muzeul Satului Vâlcean, amenajat în anul 1971, unde pot fi admirate locuințe rurale de patrimoniu, ateliere meșteșugărești, mori de apă, case cu foișor, hanuri și costume populare vâlcene.
Drumul antic și Via Carolina
Pe valea Oltului trecea unul dintre cele mai importante drumuri antice romane din Dacia. Drumul avea o dublă funcție, militar-strategică și comercială, fapt ce a impus construirea cetății romane de apărare Arutela, ale cărei ruine se văd și astăzi, lângă Mănăstirea Turnu. Pe acest drum se transporta sarea, scoasă din minele transilvane, până la Dunăre, iar apoi până la Marea Neagră.
Construirea actualului drum din Valea Oltului s-a făcut cu sprijinul secret al boierimii din Oltenia şi înainte de intrarea oficială a Olteniei sub stăpânirea austriacă, deoarece din 1717 drumul a primit numele împăratului Carol al VI-lea, anume Via Carolina. El asigura transportul comercial şi militar pentru vehiculele pe patru roţi. Astfel, a reintrat în istorie, după mai bine de un mileniu și jumătate. Spre deosebire de drumul antic roman însă, care se afla în stânga Oltului, Via Carolina a fost construit pe malul drept, unde se află și astăzi.
