„Mărțișorul bucuriei" la Parohia Dăești I

Cu acest prilej, părintele Eugen Ioan  a arătat că „în satul românesc, mărțișorul reprezintă mai mult decât un simplu obiect ornamental; el concentrează o întreagă viziune asupra vieții ca dar al lui Dumnezeu. Șnurul alb-roșu, prin dubla sa cromatică, poate fi interpretat catehetic drept semn al unității dintre jertfă și înviere, dintre suferință și bucurie, dintre Cruce și Înviere — realități ale spiritualității ortodoxe. Începând cu anul 2017 mărțișorul a fost înscris în lista patrimoniului cultural imaterial Unesco și că acest obicei își are originea în credințele și practicile agrare ale strămoșilor noștri”.

În acest sens, activitatea „Mărțișorul bucuriei” a urmărit să ofere copiilor și tinerilor o lectură teologică a tradiției, integrând elementele culturale locale într-un demers formativ coerent.

Programul catehetic a cuprins o prezentare interactivă privind semnificația mărțișorului în cultura românească, corelată cu învățătura Bisericii despre pronia divină și despre responsabilitatea creștinului față de darurile creației. Pornind de la experiența concretă a copiilor — confecționarea de mărțișoare — s-a realizat o punte între dimensiunea practică și cea spirituală a actului educativ. Astfel, gestul oferirii mărțișorului a fost reinterpretat ca expresie a filantropiei creștine și a comuniunii ecleziale, înrădăcinate în porunca iubirii aproapelui.

Un accent deosebit a fost pus pe recuperarea ethosului comunitar specific satului românesc, în care credința impregnează viața cotidiană. Copiii au fost încurajați să înțeleagă că identitatea lor spirituală se construiește în dialog cu moștenirea cultural-religioasă a neamului, dar și prin mărturisirea credinței.