Lucrările Simpozionului „Centenar Antim Petrescu al Râmnicului”

Preoți și oameni de cultură au participat luni, 2 septembrie, la lucrările Simpozionului „Centenar Antim Petrescu al Râmnicului (1919-2019)”, care a fost organizat de Arhiepiscopia Râmnicului în sala Iosif Episcopul  a Casei Sfântului Calinic.

Simpozionul a fost deschis de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, care a evidențiat succint pe ierarhii râmniceni, începând cu Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, care au făcut din Râmnic „o cetate a cărții” și au rămas în conștiința Bisericii și a istoriei drept făuritori ai culturii românești. În continuare, Înaltpreasfinția Sa a susținut cuvântul intitulat „Antim Petrescu, arhiereu jertfelnic și cărturar neobosit al neamului românesc”.

„Episcopul Antim Petrescu al Râmnicului, plecat spre slujire în Împărăția cea veșnică acum o sută de ani, a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe Române ca fiind un arhiereu jertfelnic, slujitor plin de evlavie și cărturar neobosit al Neamului nostru. Arhimandritul Iuliu Scriban îl descria pe episcopul Antim, pe care îl cunoștea încă din vremea studenției, spunând: „A fost un adevărat caracter de preot. Era blând şi inofensiv, cucernic în slujba Domnului, îndeplinind cu râvnă toate actele cultului şi ale serviciului său. Încă de când era diacon căsătorit şi student la Universitatea din Bucureşti, colegii săi îi ziceau «călugăr», din cauza vieţii sale retrase şi închinată numai lucrurilor bisericeşti. Pe când era încă preot în Craiova şi profesor la gimnaziul militar din localitate, se apucase să traducă scrieri creştineşti din limba germană. A făcut, prin aceasta, mari servicii misiunii Bisericii, lucrare pe care a continuat-o și în timpul slujirii ca episcop-vicar al Mitropoliei Moldovei, din 1912, până ce a trecut la Domnul” (Arhim. Iuliu Scriban,  „Episcopii din vremea Ocupaţiunii germane”, în Biserica Ortodoxă Româna, an XL, 1922,  p. 462.).

De asemenea, istoricul Nicolae Iorga, în Oameni care au fost, îi face un portret arhiereului Antim Petrescu, despre care mărturisește că i-a fost prieten: „trecut la călugărie numai în ajunul intrării sale la treapta de arhiereu, fericitul părintele Antim a fost, nu numai un om de treabă în toată puterea cuvântului, cinstit cu prietenii și iertător față de dușmani - dacă ar fi avut și un suflet ca dânsul! -, dar și un cleric de o adâncă și mișcătoare credință, căruia îndeplinirea datoriilor sale bisericești nu-i era o simplă formă, ci o misiune plină de cea mai grea și mai nobilă răspundere. Această credință n-avea nimic din modernismul, filosofic sau poetic, al atâtor altora; era vechea credință strămoșească, deplină, strictă, deși nu intolerantă. Nimic din ceea ce Biserica admite nu se putea desface din convingerile lui tari, pe care i s-a sprijinit toată viața. Era poate o mărginire a cercului de vedere, dar omul impunea respect. Nu se putea uita o liturghie slujită de dânsul, nici priveliștea figurii palide, cu lungile plete și bogata barbă neagră desfăcându-se sub mitra de aur. Și ca predicator și cuvântător era dintre aceia cărora inima le dă cuvinte” (Nicolae Iorga, Oameni care au fost, vol. 3, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1936, pp. 28-29).

Au fost menționate aspecte biografice mai însemnate, precum hirotonirea ca preot pe seama Bisericii Sfinții Arhangheli din Craiova; alegerea în 28 februarie 1912 ca arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei; alegerea în 3 iulie 1918 ca episcop de Râmnic, unde a slujit oficial până la 6 noiembrie 1918; publicarea a numeroase scrieri moral-religioase traduse din limba germană.

„Din această zi – 6 noiembrie 1918 –, păstoria lui a încetat. A fost însărcinat să conducă mai departe eparhia pe care o păstorise. Această nouă situaţie ce i se crea a fost de scurtă durată, căci în zorii zilei de 6 septembrie 1919, el fiind în vârstă de doar 44 de ani, și-a dat obștescul sfârșit la reședința episcopală din Râmnic. A fost înmormântat în ziua de 9 septembrie. Prin tot ceea ce a făcut Episcopul Antim Petrescu pentru Neam și Biserică, s-a remarcat ca un ierarh ostenitor în domeniul cărturăresc, dar și un slujitor evlavios și neobosit al cuvântului Evanghelic spre a rodi în sufletele credincioșilor”, a mai subliniat Chiriarhul Râmnicului.

Sesiunea de comunicări

Simpozionul a continuat cu sesiunea de comunicări, moderată de pr. dr. Ștefan Zară, consilier cultural și comunicații media, care a reliefat însemnătatea cultural-duhovnicească a evenimentului, care are menirea de a pune în lumină un ierarh cu foarte multe roade cultural-duhovnicești, pastoral-misionare și social-filantropice într-un timp foarte scurt.

Prima comunicare a fost susținută de pr. dr. Laurențiu Rădoi, care a prezentat lucrarea lui Antim Petrescu ca ierarh al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Părintele referențiar a vorbit despre activitatea pastoral-socială a tânărului ierarh Antim Botoșăneanu, ca arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei și egumen al Așezămintelor spitalicești Sfântul Spiridon din Iași, care din fonduri proprii întreținea 6 spitale și peste 60 de biserici din Moldova. Totodată, a prezentat contribuția sa la înființarea de grădinițe și școli; oferirea de ajutoare pentru cei afectați de război, în special orfani, văduve, bătrâni, familii de preoți; reconstruirea bisericilor afectate, iar, în acest sens, o contribuție aparte a avut-o și pentru reorganizarea Bisericii din Basarabia. În continuare, au fost menționate aspecte din activitatea culturală, patriotică și din cadrul ședințelor Sfântului Sinod.

Pr. dr. George Pomenește a prezentat aspecte semnificative din activitatea lui Antim Petrescu ca arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, precum numirea sa în fruntea unor asociații filantropice, de aici și legătura sa cu regina Maria; contribuția la sporirea vieții religioase în cadrul regimentelor și garnizoanelor militare, prin prezența preoților de caritate.

„Moartea episcopului Antim Petrescu a fost una prematură, tragică, deoarece a fost o persoană înzestrată din punct de vedere duhovnicesc, cu multă implicare și râvnă pentru Biserică, dar cu o viață atât de scurtă, cartea vieții sale închizându-se la pagina 44-a. A fost o pierdere pentru întreaga Biserică Ortodoxă din cauza păstoririi sale foarte scurte, la acea vreme, a fost cel mai tânăr ierarh din Sfântul Sinod, păstorind aproape 7 ani la Iași și abia 4 luni la Râmnic, în calitate de ierarh titular”, a spus Pr. dr. George Pomenește.

Apoi, conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr a prezentat tema „Episcopul Antim Petrescu, colaborator la revista Biserica Ortodoxă Română”, prin care a evidențiat calitățile de înaltă ținută intelectuală ale episcopului Antim Petrescu, încă din vremea când era preot de mir, dar și calitățile morale pe care le-a moștenit de la tatăl său, Petre Marinescu. A continuat pr. Nicolae State-Burluși, cu tema „Episcopul Antim Petrescu, o viață de jertfă”, care a punctat momentele importante din viața ierarhului, precum pierderea a doi copii din cei cinci, pierderea soției, și râvna pentru slujirea pastorală, care au marcat personalitatea jertfelnică a lui Antim Petrescu. „Întreaga sa viață este un tezaur pentru noi și constituie și peste timp un model de slujitor jertfelnic de la care învățăm cum să ne înnobilăm și întărim credința”, a spus pr. Nicolae State-Burluși.

Sesiunea de comunicări s-a încheiat cu prezentarea de către bibliotecara Ioana Goran a comunicării „Câteva aspecte din activitatea vrednicului de pomenire Antim Petrescu, Episcopul Râmnicului”, precum grija ierarhului față de orfani și văduve; îndemnuri prin care solicita preoților să fie conștienți de misiunea lor preoțească, slujind la Sfântul Altar, învățând pe credincioși adevărul de credință; sporirea activității culturale, prin publicarea de scrieri ortodoxe apologetice și de combatere a rătăcirilor vremii.

Evenimentul comemorativ din ziua de 2 septembrie a fost precedat în ziua de duminică, 1 septembrie, cu săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești și a rugăciunilor de pomenire a ierarhul râmnicean la biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena a Parohiei Păușești-Măglași, construită de tatăl său, Petre Marinescu, în apropierea căreia se află casa memorială. În aceeași zi, a fost săvârșită slujba de binecuvântare a Bibliotecii Antim Petrescu din localitatea Păușești-Măglași, ca urmare a finalizării lucrărilor de renovare și amenajare.