Rugăciunea unei soţii pentru soţul ei

O, Doamne Preabunule, Tu mi-ai dat un soţ al zilelor mele pe pământ, părtaş sorţii mele şi sprijinul meu în timpul călăto­riei acestei vieţi. Fă să cunosc că el este cel ce îngrijeşte de mine şi să nu întristez zilele lui niciodată, nici să fiu nemulţumitoare către acela care, cu toate puterile sale mă îngrijeşte şi mă sprijineşte. Fă-mă supusă şi îndatoritoare, ca nu printr-o purtare necuviincioasă, să-i adaug la osteneli şi să-i amărăsc pâinea ce-o câştigă pentru mi­ne şi copiii săi. Izvorule al înţe­lepciunii, luminează-mă să cu­nosc toate virtuţile căsniciei şi să păstrez, printr-o înţeleaptă chivernisire, ceea ce el adună prin sudoarea feţei sale şi cu osteneli. Ajută-mi ca prin supu­nere, prin dulceaţa purtării me­le, prin răbdarea şi dragostea mea, să încununez zilele lui cu flori şi cu bucurii, să împart cu el, fără cârtire, toate loviturile sorţii şi să-i fiu tovarăşă nedespărţită, precum în fericire, aşa şi în nefericire. Păzeşte-mă de împodobire necumpătată şi de necuviinţe, în care cad femeile care nu cunosc preţul unui soţ bun şi pun toată fericirea lor în podoabe şi în petreceri zgomo­toase şi deşarte, ce trag după sine neînţelegerea, dezgustul şi mii de nefericiri. Ajută-mi să mă deprind la toate virtuţile care fac podoaba femeii, pentru ca, dacă vârsta sau bolile îmi vor ridica floarea frumuseţii şi a tinereţii, să-mi rămână o inimă care să fie vrednică de dragos­tea şi cinstea soţului şi a fiilor mei şi să le dau bună pildă, întărindu-i în puterea virtuţii. As­cultă, Preabunule, umilit glasul meu şi trimite binecuvântarea Ta asupra zilelor noastre. Amin.