Doamna Elina- soția voievodului Matei Basarab
Primul chip feminin pe care îl prezintă colecția Doamnele Domnilor Români este cel al Doamnei Elina, care i-a stat alături voievodului Matei Basarab, ca împreună-lucrătoare, la opera de ctitorie a Țării Românești. Ea se înscrie în galeria personalităților feminine din secolul al XVII-lea, care și-au arătat dragostea jertfelnică pentru neam și țară, contribuind la dezvoltarea culturii românești.
Matei Basarab este considerat cel mai mare ctitor bisericesc al neamului; a zidit 46 de biserici și mănăstiri. A sprijinit cultura și, împreună cu Udriște Năsturel, a înființat tipografii la mănăstirile Govora și Câmpulung-Muscel.
Lui Matei Basarab, în toată lucrarea sa, dăruită lui Dumnezeu și neamului, i-a stat alături Doamna Elina: Femeie îndrăzneață, ea purta de grijă țării, în 1633, când soțul ei, care-și luase Scaunul cu armele, merse la Constantinopol șă-și capete întărirea. (...)
Doamna Elina a iubit literatura, istoria și arta, cunoștea foarte bine limbile greacă și slavonă, fiind totodată culegătoare de datini și obiceiuri strămoșești. Pentru epoca în care a trăit și pentru statutul ei, a fost ocrotitoarea Bisericii, literaturii și artei. A ridicat două biserici, la Negoiețti și la Fierăști, luând parte totodată la refacerea mănăstirii Slătioarele din Vâlcea. (...)
Sub patronajul Doamnei Elina a apărut în anul 1649 Pentricostar slavon, din porunca și cu cheltuiala principesei Elena, cu mila lui Dumnzeu stăpâna și Doamna Țării Românești, soția prealuminatului Domn, Io Matei Basarab. (...) Patroana literaturii românești, așa cum a numit-o Nicolae Iorga pe Doamna lui Matei Voievod, a încetat din viață în anul 1653. Ea a fost înmormântată în biserica Curtea Domnească din Târgoviște, iar pe piatra ei de mormânt, bătrânul voievod a pus să i se sape înduiosătoare cuvinte, că au trăit împreună de două ori câte 20 de ani.
Pentru a cumpăra acest volum puteți accesa http://www.librariasophia.ro/carti-Doamna-Elina-so%C5%A3ia-voievodului-M...
