Rugăciuni

Dumnezeule, întru numele Tău mântuieşte-mă şi întru puterea Ta mă judecă. Dumnezeule, ascultă rugăciunea mea, pleacă urechea ta la graiurile gurii mele. Ia aminte spre mine şi mă ascultă, că m-am mâhnit  întru îngrijorarea mea şi m-am abătut. Inima mea s-a  tulburat întru mine şi frica morţii a căzut asupra mea. Temere şi cutremur au venit peste mine şi întunericul m-a acoperit. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am  strigat şi noaptea înaintea Ta. Să ajungă până la Tine  rugăciunea mea, că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat!

Doamne, Doamne, ceresc Tată,
Noi pe Tine Te rugăm,
Luminează-a noastră minte,
Lucruri bune să-nvăţăm.

Că Tu eşti Stăpânul lumii,
Şi al nostru Tată eşti,
Şi pe toate cele bune,
Numai Tu le împlineşti!
Amin.

Mai-marilor cetelor celor fără de trup, Mihaile şi Gavriile Arhanghele, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii.

Străluceşte în inimile noastre, Iubitorule de oameni Doamne, lumina cea neînserată a cunoştinţei dumnezeirii Tale şi deschide ochii cugetului nostru spre cunoaşterea evanghelicelor Tale propovăduiri.

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, sfinţitorul nunţii celei de taină şi preacurate, păzitorul nestricăciunii şi chivernisitorul cel bun al celor lumeşti.

Ţie se cuvine, Dumnezeule, în Sion şi în Ierusalim, Ţie se vor împlini juruinţele. La Tine va alerga tot trupul, că Tu asculţi rugăciunea. Faptele nelegiuite ne doboară, dar Tu ne vei curăţi de nelegiuirile noastre. Ferice de cel pe care l-ai ales şi l-ai primit să locuiască în curţile Tale. Sătura-ne-vom de bunătăţile casei Tale şi de sfinţenia Bisericii Tale.

Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra mea şi ape intrat-au până la sufletul meu - dar întru Tine este toată nădejdea mea. Tu cunoşti pricina răului ce mă bântuie. La Tine perii capului meu sunt număraţi. La Tine, deci, scap şi pe Tine Te rog să depărtezi de la mine orice rău pierzător de suflet şi să-mi ajuţi a birui toate ispitele ce mă învăluie că Tu eşti întărirea, scăparea şi Izbăvitorul meu, Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.

Doamne, Dumnezeule Cel Atotbun, Care mi-ai dăruit părinţi buni, ca prin ei să mă împărtă­şesc de multe binefaceri; Cel ce voieşti să le fiu moştenitor pen­tru viaţa ce prin ei mi-ai dat-o şi pentru toate îngrijirile ce au avut şi au faţă de mine. Ţie mă rog cu umilinţă pentru sănăta­tea şi mântuirea lor. Dumnezeule, Cel ce eşti atotîndurat, dar şi atotdrept, care binecuvintezi pe fii pentru părinţii lor şi adeseori, în dreapta Ta mânie, îi pedepseşti pentru păcatele lor; primeşte umilita mea mulţumi­re pentru binefacerile ce le reverşi neîncetat asupra părinţi­lor mei.

Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvorul milei, învredniceşte-ne şi pe noi milostivirii tale. Caută spre robul tău cel păcătos. Arată-ţi puterea ta, ca totdeauna. Căci nădăjduind întru tine îţi strigăm, cum oarecând ţi-a strigat Gavriil, mai marele voievod al celor fără de trup: bucură-te! 

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule Unule-Născut al Tatălui Celui fără de început, care în Sfânta Ta Evanghelie, ai zis: „Tatăl Meu până acum lucrează şi Eu lu­crez”; Tu, Doamne, Cel ce ai gră­it prin gura Proorocului Tău, David: „Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa, până seara”; şi iarăşi Tu ai hotărât prin gura fericitului Tău Apostol Pavel, că: „Cel ce nu lucrează, să nu mănân­ce”. Apoi, Însuţi Tu, ai grăit cu Însăţi preacurată gura Ta: „Fără de Mine nu puteţi face nimic” şi „Orice veţi cere (de la Tatăl) în­tru Numele Meu, Eu voi face...”.

Dumnezeule Preasfinte, cum voi putea să-Ţi mulţumesc cu vrednicie pentru viaţa ce mi-ai dat ? Tu m-ai scos din întunericul nefiinţei şi viaţa mea este un dar al bunătăţii Tale, care m-a păzit până acum, mă sprijineşte în necazuri şi-mi întâmpină trebuinţele. Tu eşti Cel ce priveghezi asupra mea, îndreptezi paşii mei în calea binelui şi mă aperi de ispite. Când mă rătăcesc, Tu mă întorci în calea poruncilor Tale, când mă poticnesc, Tu mă sprijineşti, când cad, Tu mă ridici, şi când păcătuiesc, Tu mă întorci şi-mi deschizi părinteştile Tale braţe.

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul meu cel milostiv şi Preabun! Cel ce ai auzit oarecând glasul de durere al robului Tău Iacob, care jelind pe fiul său Iosif zicea: „Plângând mă voi coborâ în locuinţa morţilor la fiul meu”. Tu Însuţi, îndurate Doamne, Cel ce ai dat mângâiere lui David, împăratul şi proorocul, care odinioară se tânguia zicând: „Abesalom, fiul meu, fiul meu Abesalom ! Mai bine muream eu pentru tine ! Eu, pentru tine, Abesaloame, fiul meu !