Masivul Cozia

Masivul Cozia se întinde pe o suprafață de 77 km². Are relieful, fauna și flora deosebit de diversificate. Înconjurat de vetre monahale, oferă numeroase trasee montane.

Masivul Cozia se află în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, pe partea stângă a râului Olt, în dreptul stațiunii Călimănești. Face parte din prelungirile sudice ale Munților Făgăraș, alături de masivele Frunții și Ghițu. Se încadrează în munții cu altitudine mijlocie din țara noastră, cu vârful Cozia sau Ciuha Mare (1668 m) și vârful Ciuha Mică (1629 m). Cu o suprafață totală de circa 77 km², muntele se întinde pe arealul mai multor localități, precum Călimănești, Berislăvești, Sălătrucel și Perișani.

În partea de nord, Masivul Cozia este mărginit de depresiunea intracarpatică Țara Loviștei, care îl separă de creasta principală a Munților Făgăraș, în partea de nord-est, de pârâul Băiașul, spre vest de ultimul defileu al Oltului, iar spre sud și sud-est, de dealurile subcarpatice ale depresiunii Jiblea-Călimănești. În partea de vest, muntele coboară abrupt în apele lacului de acumulare de la Turnu, iar calea ferată, care străbate defileul Oltului, trece printr-un șir de tunele săpate în culmile prăpăstioase ale Coziei.

De jur-împrejurul Masivului Cozia se află o salbă de vetre monahale, precum Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu și Mănăstirea Stânișoara. La mică distanță de poalele Masivului Cozia se află Mănăstirea Ostrov și Mănăstirea Frăsinei.

Masivul Cozia oferă turiștilor numeroase trasee montane.

Traseul I: Căciulata - Păușa - Dealul Păușa - Curmătura La Troiță - Poiana Stânișoarei - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc. Marcaj: bandă albastră. Durată: 3-4 ore. Traseu accesibil tot timpul anului pe segmentul Căciulata - Păușa - Stănișoara; recomandabil numai vara, între Stânișoara și Muchia Vlădesei.

Traseul II: Gara Turnu - Curmătura La Troiță - Curmătura La Meliță - Muntele Scorțaru - Stâna Turneanu - Muchia Turneanu. Marcaj: bandă roșie. Durată: 4 ore. Traseu accesibil tot timpul anului pe segmentul Gara Turnu - Curmătura La Troiță; de evitat pe timp de iarnă segmentul Curmatura La Troiță - Stâna Turneanu.

Traseul III: Căciulata - Mănăstirea Cozia - Poiana Bivolari - Stâna La Mușețel - Curmătura La Troiță - Poiana Stânișoarei. Marcaj: bandă galbenă. Durată: 2 ore și 30 min. Traseu accesibil tot timpul anului.

Cel mai frecventat traseu rămâne cel cu pornire de la Mănăstirea Turnu, spre Mănăstirea Stânișoara, apoi, dacă timpul permite și vremea e bună, spre Cascada Gardului și Cabana Cozia, aceasta din urmă fiind așezată pe platoul montan, la altitudinea de 1573 metri. Cabana dispune de spații de cazare. Există și un drum forestier de 22 de kilometric, care urcă până la cabană.

Un loc aparte în zona de creastă îl constituie Poarta de Stâncă, o imensă deschizătură în stâncă, înaltă de 9 metri și lată de 7 metri, la care se ajunge pornind de la Cabana Cozia, pe un traseu de o oră și jumătate.

Masivul Cozia deține o faună bogată și o floră diversificată. Aici se întâlnesc ambele specii de vipere din România, scorpionul carpatic, mamifere mari și mici, dar și castanul comestibil, gorunul, cireșul sălbatic și toate speciile de foioase și conifere.

Alte articole despre:

Alte obiective turistice vâlcene

În Județul Vâlcea se găsesc unele dintre cele mai frumoase obiective turistice din România. Câteva dintre acestea sunt prezentate aici:

Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni - Vâlcea — Muzeul Satului Bujoreni

Muzeul Satului Vâlcean este un muzeu etnografic în aer liber aflat pe valea Oltului, în comuna Bujoreni. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se întinde astăzi pe o suprafață de 8 hectare. Cu cele aproape 80 de construcții arhitecturale originale și cele peste 12.000 de piese muzeistice ale sale, muzeul reconstituie perfect imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale.

Transalpina - Vâlcea — Transalpina

*Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România, cât și din întregul lanț al Munților Carpați, atingând altitudinea maxima de 2145 metri, în Pasul Urdele.*

Salina Ocnele Mari - Valcea — Salina Ocnele Mari

*Salina din Ocnele Mari este una dintre cele mai vechi mine de sare din țara noastră. Se întinde pe o suprafață de cinci hectare.*

Defileul Oltului - Vâlcea — Defileul Oltului

*Defileul Oltului e cel mai lung defileu din țară. Parcurge 47 km prin munți. Pe valea Oltului trecea unul dintre cele mai importante drumuri antice din Dacia.*

Valea Lotrului - Vâlcea — Valea Lotrului

Pe valea Lotrului șerpuiește unul dintre cele mai pitorești drumuri turistice din județul Vâlcea. Râul Lotru are o lungime de 77 km. Valea Lotrului străbate zone agroturistice, trei lacuri, cascade și stațiuni montane.

Lacul Vidra - Vâlcea — Lacul Vidra

*Lacul Vidra este un lac artificial de acumulare. Aflat la altitudinea de 1289 m, lacul alimentează cu apă Hidrocentrala Ciunget.*

Vezi mai multe

Mănăstiri vâlcene

Mănăstirea Dobrușa

Biserica Mănăstirii Dobrușa este una din cele mai vechi aşezări din Oltenia, cu ctitori necunoscuţi, fiind atestată documentar din anii 1500-1520, prin daniile lui jupân Radu, jupân Badea, paharnic şi jupâniţei Vlădoaia.
Mănăstirea Frăsinei

Sfânta Mănăstire Frăsinei din județul Vâlcea a fost ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, între anii 1860-1863, pe locul unei mai vechi biserici, zidite la 1710, de călugării Ilarion şi Ştefan.
Mănăstirea Govora

Sfânta Mănăstire Govora din județul Vâlcea a fost zidită și întreținută de voievozii Țării Românești. În acest loc a apărut prima tipăritură în limba română, anume Pravila de la Govora.
Mănăstirea Gruiul Lupului

Sfânta Mănăstire Gruiul Lupului, aflată în comuna Racovița, județul Vâlcea, a fost întemeiată la 9 august 2009, cu binecuvântarea ÎPS Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului.
Mănăstirea Hurezi

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”.
Mănăstirea Iezer

Sfânta Mănăstire Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se află în satul Cheia, orașul Băile Olănești, județul Vâlcea. În biserica acestui locaș monahal se păstrează Sfintele Moaște ale Sfântului Cuvios Antonie de la Iezer.
Mănăstirea Jgheaburi

Sfânta Mănăstire Jgheaburi se află în satul Piscul Mare din comuna Stoenești, judetul Vâlcea. Biserica veche, zidită la 1827, este închinată Nașterii Maicii Domnului.
Mănăstirea Mălaia

Sfânta Mănăstire Înălţarea Sfintei Cruci se află în localitatea Mălaia, județul Vâlcea. Piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii de maici, cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Mucenic Ioan Rusul, a fost pusă la 12 iunie 2012.
Mănăstirea Mamu

Sfânta Mănăstire Mamu se află în satul Stănești-Lunca din comuna Lungești, județul Vâlcea. Ctitorită de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, biserica mănăstirii păstrează pictura originală, executată de Pârvu Mutu.
Mănăstirea Ostrov

Sfânta Mănăstire Ostrov se află în localitatea Călimăneşti, județul Vâlcea. Biserica mănăstirii a fost ctitorită între anii 1520-1521, de către Sfântul Voievod Neagoe Basarab.
Mănăstirea Pahomie

Sfânta Mănăstire Pahomie se află în satul Cheia din localitatea Băile Olăneşti, județul Vâlcea. Biserica a fost zidită la anul 1520, de către Pahomie monahul şi Sava haiducul.
Mănăstirea Pătrunsa

Schitul Pătrunsa este declarat monument istoric și a fost construit în anul 1740 de către episcopul Climent al Râmnicului. A fost distrus de căderea unei stânci și a fost refăcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.