Eşti aici

O biserică-simbol în satul natal al Patriarhului Justinian

22 Octombrie 2017 / Cultural

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Biserici Ortodoxe Române, cu prilejul târnosirii bisericii Mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare din satul Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea, duminică, 22 octombrie 2017

Sfințirea bisericii Mănăstirii cu hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare reprezintă un eveniment important nu doar pentru Arhiepiscopia Râmnicului, ci pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, deoarece această biserică a fost construită în localitatea Suieşti, judeţul Vâlcea, satul natal al vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română aproape 30 de ani, între anii 1948-1977. Iniţiativa înfiinţării unei mănăstiri şi a construirii unei noi biserici în satul natal al Patriarhului Justinian aparţine Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.

Anul acesta fiind Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, zidirea acestei sfinte mănăstiri reprezintă, pe de o parte, o lucrare de mulțumire adusă lui Dumnezeu Care a dăruit Bisericii noastre în vremuri de grea cumpănă un Patriarh providențial, şi, pe de altă parte, un act de cinstire adus memoriei acestui vrednic arhiereu al lui Hristos.

Construită cu multă jertfă și râvnă duhovnicească, noua mănăstire din Arhiepiscopia Râmnicului, sfințită astăzi, reprezintă împlinirea unui proiect-simbol pentru întreaga activitate a Bisericii noastre de comemorare a Patriarhului Justinian și a apărătorilor Ortodoxiei în vremea comunismului ateu.

Înainte de anul 1951, singura biserică din satul Suiești, construită din lemn în anul 1783, era închisă din cauza stării ei avansate de degradare, iar sătenii erau nevoiți să meargă pe jos câțiva kilometri până la biserica din satul vecin. Din acest motiv, Patriarhul Justinian a adus aici o altă biserică de lemn, construită iniţial în anul 1658 în satul Gâlgău din judeţul Sălaj, mutată în anul 1939 în localitatea Breaza din judeţul Prahova, iar apoi în anul 1951 la Suieşti, judeţul Vâlcea. Sfinţirea acestei biserici, adusă de Patriarhul Justinian în satul său natal, s-a săvârşit la data de 1 mai 1951, a treia zi de Paști, ea fiind amplasată la mică distanță de locul fostei biserici de lemn, care s-a deteriorat cu timpul şi s-a prăbușit complet, după cum mărturisea însuşi Patriarhul Justinian: „Bisericuța cea veche a fost închisă încă de acum 60 de ani, și apoi, împovărată fiind de greutatea vremii, s-a dărâmat. Înaintașii noștri au murit cu durerea că urmau să fie îngropați într-un cimitir în care nu era nici biserică și nici măcar clopot. Părinții mei au murit, de asemenea, cu părtășia acestei dureri; la rândul meu, am purtat în suflet moștenirea acestei străvechi mâhniri că în satul nostru nu este o biserică prin care să se binecuvinteze sufletele, casele și copiii din obștea noastră”[1].

Aşadar, în anul 1951, biserica de lemn din Gâlgău, închinată Sfintei Cuvioase Parascheva, a fost rectitorită de către Patriarhul Justinian, care a așezat-o definitiv, ca biserică parohială, în satul său natal, Suiești, din comuna vâlceană Stănești.

Vrednicul de pomenire Patriarh Justinian încheia, la 1 mai 1951, cuvântarea de la sfințirea acestei biserici de lemn, spunând: „Dacă voi constata cândva că închinătorii vor fi atât de mulți că nu vor mai încăpea în acest smerit lăcaș de acum, vom ridica una mai încăpătoare și mai măreață. Până atunci, însă, voim să vedem cum crește dragostea voastră față de Dumnezeu[2].

Și iată că promisiunea lui s-a împlinit, anul acesta, 2017, prin finalizarea şi sfinţirea unei noi biserici şi a mănăstirii noi din Suieşti, întru cinstirea memoriei  Patriarhului Justinian. Această lucrare nouă arată că dragostea vâlcenilor față de Dumnezeu a crescut încât au construit nu doar o biserică mai încăpătoare, ci şi o mănăstire, în care monahii pot să se roage zilnic lui Dumnezeu.

După cum constată Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, deşi județul Vâlcea este o zonă din țara noastră cu foarte multe mănăstiri istorice, se simțea totuși nevoia zidirii aici a unei mănăstiri, pentru că în această parte a județului nu există viață monahală.

Mănăstirea sfințită astăzi este o replică arhitecturală fidelă a bisericii Schitului Maicilor din București, pe care Patriarhul Justinian a restaurat-o şi a sfinţit-o în anul 1958, dăruindu-i bisericii acestui Schit al treilea hram, şi anume Sfânta Cuvioasă Parascheva, pe lângă hramurile Buna Vestire şi Sfântul Ierarh Nicolae.

Sunt demne de apreciat jertfa, dragostea și râvna acestei comunități monahale din Suiești de a avea un lăcaș de cult nou, în care să se roage, să mulțumească lui Dumnezeu și să primească ajutorul Lui, dar mai ales gândul de a sfinți acest locaș nou în Anul comemorativ al Patriarhului Justinian și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

La fel ca şi Patriarhul Justinian Marina, domnul Lucian Zmaranda, ctitorul noii Mănăstiri cu hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare, sfinţită astăzi, este un fiu al satului Suieşti, care, la inițiativa și cu atenta purtare de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a construit această mănăstire cu multă jertfă şi dragoste de Biserică şi neam.

Regretăm că pregătirile pentru hramul Catedralei Patriarhale din Bucureşti – Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – nu ne permit să participăm personal la sfințirea acestei noi biserici de mănăstire, însă delegăm pe Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar Patriarhal, pentru a ne reprezenta şi pentru a înmâna domnului Lucian Zmaranda, ctitorul acestei mănăstiri, Ordinul Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, pe care i-o oferim în semn de preţuire şi binecuvântare.

Cu prilejul sfinţirii acestei biserici de mănăstire, cu deosebită valoare de simbol, felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie, pe domnul Lucian Zmaranda şi familia sa, pe locuitorii satului Suieşti, pe toţi clericii, monahii şi credincioşii prezenţi la acest eveniment sfânt şi solemn.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să ocrotească această nouă mănăstire şi să binecuvinteze pe toţi vieţuitorii, închinătorii şi binefăcătorii ei, pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și ale Binecredinciosului Împărat Justinian cel Mare, spre slava Preasfintei Treimi şi bucuria tuturor.

Cu aleasă preţuire şi părintească binecuvântare,

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

[1] †Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „În satul de obârșie”, în Apostolat social, vol. IV: Pilde şi îndemnuri în lupta pentru pace, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1952, p. 391.

[2] Ibidem, p. 395.

Alte articole despre: