Eşti aici

Lucrările Cercului pastoral „Valea Lotrului”

24 Mai / Administrativ

Joi, 23 mai 2019, Parohia Brezoi III din oraşul Brezoi, Protopopiatul Călimăneşti,  a fost gazda unei noi întâlniri a membrilor Cercului pastoral „Valea Lotrului”, la care au participat preoţii slujitori de la parohiile Brezoi I, Brezoi III, Călineşti şi Ciunget.

Organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în cadrul manifetărilor „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) şi Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”, întâlnirea a avut loc la Biserica „Sfântul Gheorghe”.

Părintele Petre Sorin Cârmici a susţinut tema „Dr. Iustin Moisescu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”,  în care a reliefat  viaţa şi bogata activitate culturală a distinsului ierarh. „ Patriarhul Iustin, născut în 1910, în satul Cândesti din fostul judeţ Muscel, ca fiu al unui învăţător care s-a jertfit în Războiul pentru întregirea ţării, a rămas orfan de tată la o vârstă fragedă. Iustin Moisescu a urmat Seminarul, Facultatea de Teologie din Bucureşti, cu rezultate excepţionale, iar la mijlocul anilor 30 a fost trimis de patriarhul Miron să îşi continue studiile în Grecia. În 1937, la vârsta de 27 de ani, Iustin Moisescu obţinea titlul de doctor în teologie al Universităţii din Atena cu o teză, redactată în limba greacă, despre Evagrie din Pont, care avea să rămână până astăzi un punct de referinţă bibliografică. Iustin Moisescu a devenit patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în vremuri grele, când stăpânirea, mai ales în deceniul al nouălea al secolului trecut, îşi reluase atitudinea ateistă şi de prigonire a Bisericii. Iustin Moisescu era un om drept şi, totodată, unul care înţelegea neajunsurile şi poticnirile naturii umane. Pr. Prof. Dr. Bria Ion susținea că „Patriarhul Iustin a optat pentru instaurarea unei ordini morale în viaţa preotului, pentru o spiritualitate sacerdotală şi parohială disciplinată. Desigur, pentru acei preoţi care socoteau existenţa consistoriilor ca ceva normal, metoda pastorală a patriarhului Iustin devenea prea urgentă. Sacerdoţiu şi etica merg împreună, sunt valori reciproce. Patriarhul Iustin a refuzat să creadă că ar putea să existe slujitori nedemni care uzurpă preoţia. De aceea, a spus odată, că instanţele de judecată pentru preoţi constituie o contradicţie, chiar o injurie pentru numele unei Biserici Ortodoxe".

Alte articole despre: